O instanță din Italia respinge planul premierului Meloni de procesare a solicitărilor de azil în Albania, dar autoritățile nu se lasă
Planul controversat al premierului italian Giorgia Meloni de a trimite solicitanți de azil salvați din apele internaționale în Albania a suferit un eșec puternic după ce o instanță din Roma a respins detenția în afara granițelor a primului grup de migranți.
Italia a trimis săptămâna trecută un prim grup de migranţi în Albania, prima astfel de măsură dintr-un controversat plan de procesare a solicitărilor de azil în străinătate. Guvernul condus de Giorgia Meloni a construit două centre în Albania, în cadrul primului acord dintre un stat al UE şi un stat din afara Uniunii de redirecţionare a migranţilor, în efortul de a descuraja sosirile ilegale, potrivit Financial Times.
Conform acordului încheiat în 2023, Tirana a fost de acord ca Roma să trimită anual până la 36.000 de migranți, care au fost opriți în apele internaționale, în două centre de procesare a azilului din nordul Albaniei, unde cererile lor vor fi analizate rapid. Acordul — care urmează un model britanic și mai dur, acum abandonat, de a trimite migranții permanent în Rwanda — se află acum pe masa europeană a negocierilor. Vezi și Premierul Greciei, sceptic față de planul de procesare a solicitărilor de azil în afara UE: „Cine ne va culege măslinele?”
În verdictul său, secția pentru migrație a tribunalului din Roma a decis că cei 12 migranți bărbați reținuți în Albania — originari din Bangladesh și Egipt — „au dreptul de a fi aduși în Italia” din cauza „imposibilității de a recunoaște statele de origine ale persoanelor deținute ca fiind ‘țări sigure’.”
Decizia s-a bazat pe un verdict recent al Curții Europene de Justiție, care a stabilit luna aceasta că țările nu pot fi considerate „parțial sigure” pentru a decide asupra deportărilor. Un oficial italian a confirmat că cei 12 vor fi aduși în Italia pentru procesare suplimentară.
Verdictul reprezintă un eșec politic pentru Meloni, care și-a promovat planul de a ține solicitanții de azil în centre din Albania ca un mijloc de a-și îndeplini promisiunea de a reduce fluxul de migranți ilegali din Mediterană. Planul său — și promisiunea de a procesa cererile de azil în afara granițelor — a atras un mare interes internațional, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, descriindu-l ca pe un exemplu pentru organizația internațională.
Meloni și-a exprimat dezamăgirea față de hotărâre, dar a insistat că este doar un obstacol temporar.
„Italienii mi-au cerut să opresc imigrația ilegală și voi face tot posibilul”, a spus ea în timpul unei vizite oficiale în Liban. „Îmi pare rău că, într-un moment în care toată Europa privește spre ceva ce Italia încearcă să facă, noi, ca de obicei, ne punem bețe în roate.”
Meloni a spus că va convoca o ședință de urgență a cabinetului luni pentru a discuta despre cum să depășească noile obstacole juridice. „Nu cred că este competența judecătorilor să determine ce țări sunt sigure; este competența guvernului”, a spus ea. „Poate guvernul trebuie să clarifice mai bine ce înseamnă o țară sigură.”
Italia a cheltuit până acum cel puțin 60 de milioane de euro pentru a construi și echipa centrele din Albania, care au început oficial să funcționeze săptămâna trecută. Din acel prim grup, selectat dintre sute de persoane salvate din Mediterană de autoritățile italiene în ultimele zile, patru au fost imediat duși în Italia — doi care erau minori și doi din motive medicale.
Pentru a pregăti deschiderea centrelor, Italia a desemnat la începutul acestui an 22 de țări — inclusiv Bangladesh și Egipt — ca fiind sigure pentru repatrieri, cu unele excepții, cum ar fi pentru disidenții politici din Egipt și persoanele LGBT+ din Tunisia.
Curtea UE a decis că legea europeană nu permite ca țările să fie clasificate drept parțial sigure, ceea ce a influențat verdictul instanței din Roma. Noile reguli UE, care vor intra în vigoare în 2026, vor permite însă catalogarea unor țări ca sigure, cu excepții pentru anumite regiuni sau categorii de persoane.
