Noul premier francez și-a anunțat prioritățile. Printre acestea, stoparea creșterii datoriei. Proteste după numirea lui în funcție

Redacția Digi Economic Data publicării:
alegeri franta
sursa: shutterstock.com/

Noul prim-ministru francez, Michel Barnier, a promis vineri că va lucra independent de președintele Emmanuel Macron, dar că va apăra unele dintre politicile cheie ale acestuia. În primul său interviu ca șef al guvernului, Barnier a anunţat printre priorităţile sale „controlul fluxurilor migratorii cu măsuri concrete”, revalorizarea muncii şi stoparea creşterii datoriilor Franţei.

Macron l-a numit joi pe Barnier, un conservator în vârstă de 73 de ani și fost negociator pentru Brexit, în funcția prim-ministru. Numirea sa a pus capăt la 60 de zile de suspans după alegerile legislative anticipate din iulie, care au avut ca rezultat o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri: stânga, centru-dreapta şi extremă dreapta, scrie Reuters.

Barnier se confruntă cu sarcina dificilă de a încerca să adopte reformele și bugetul pentru 2025 într-un parlament fragmentat, în timp ce Franța se află sub presiunea Comisiei Europene și a piețelor financiare pentru a reduce deficitul bugetar. 

Barnier a semnalat că este dispus să susțină unele dintre politicile mai puțin populare ale lui Macron, precum creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. 

„Nu trebuie să punem la îndoială această lege care a fost adoptată în circumstanțe foarte dificile”, a spus el, adăugând că ar putea ajusta politica pentru a-i proteja „pe cei mai vulnerabili”.

În semn că va adopta o schimbare spre dreapta în unele domenii, Barnier a spus că va urmări politici mai stricte în sectorul migrației.

Aproximativ 110.000 de persoane au protestat sâmbătă în Franța, dintre care 26.000 la Paris, la apelul partidelor de stânga pentru a denunța „lovitura de forță” a președintelui Macron. Partidele de stânga îl acuză pe Macron că „a furat alegerile” prin numirea unui politician de centru-dreapta în fruntea guvernului, având în vedere că scrutinul convocat anticipat a adus în frunte o mare coaliţie de stânga, urmată de extrema dreaptă.