Noua Comisie Europeană, în misiune imposibilă: 5 ani de schimbări radicale pentru economia unică
Liderii europeni negociază în aceste zile componența noii Comisii Europene. După numirile în instituțiile cheie ale blocului comunitar, va urma împărțirea portofoliilor și votul în Parlamentul European. Iar acest mandat de cinci ani ar trebui să fie unul al schimbărilor radicale, dacă autoritățile de la Bruxelles vor ca europenii să-și păstreze standardul de viață.
Și asta deoarece economia europeană nu mai poate ține pasul cu cele ale Statelor Unite și Chinei.
Dacă în 2008, Statele Unite și economiile din zona euro aveau aproximativ aceeași dimensiune, astăzi economia americană este de aproape două ori mai mare. De asemenea, salariile medii sunt acum cu mult mai mici decât în SUA.
În plus, China are de ani de zile o politică industrială agresivă – subvențiile, cererea internă și gestionarea ratelor de schimb au fost folosite pentru a-și crea un avantaj competitiv, sfidând toate regulile comerțului internațional. Totodată, a investit masiv în cercetare pentru a-și stabili dominația în multe domenii, în special în energiile regenerabile și vehiculele electrice.
Cum au ajuns motoarele economice ale UE să piardă din putere?
În primul rând, productivitatea muncii din Uniunea Europeană a crescut mai lent din 2009, iar situația s-a înrăutățit de la începutul pandemiei. Astfel, dacă în anii 1990 productivitatea europenilor era similară cu cea a angajaților din Statele Unite, astăzi americanii sunt mai productivi cu 20%.
De asemenea, nivelul investițiilor în Europa s-a menținut la un nivel redus de la criza financiară globală. Mai mult, atractivitatea mediului investițional din UE pentru investitorii străini a scăzut. Între 2018 și 2022, peste 170 de miliarde de dolari în investiții străine directe au părăsit UE, în vreme ce SUA a consemnat intrări nete de 1.390 de miliarde de dolari.
Totodată, piețele datoriilor corporative, ofertelor publice inițiale și capitalului de risc sunt mult mai mici în Europa decât în SUA.
Datele Camerei de Comerț a SUA arată că, în primele zece luni din 2023, doar 3% din IPO-urile de la nivel global au avut loc în UE. În plus, firmele noi din SUA au cu 40% mai multe șanse decât cele din Europa să-și asigure o injecție de capital de risc în cinci ani de la înființare.
Asta a contribuit inclusiv la scăderea capacității de inovare a Europei. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare din Europa au rămas relativ constante în ultimul deceniu, la aproximativ 2% din PIB. În schimb, în SUA au depășit 3% din PIB și au accelerat și în alte părți ale lumii, în special în China și Coreea de Sud.
Această problemă agravează dificultatea UE în dezvoltarea noilor tehnologii, precum inteligența artificială generativă și calculul cuantic.
Europa s-a confruntat, de asemenea, și cu prețuri mai la energie, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia. Asta a dus la scăderea drastică a producției în unele sectoare cheie și a contribuit la scăderea generală a productivității și competitivității industriei din UE.
Dar una dintre cele mai mari piedici pentru companiile europene este suprareglementarea. Reglementările ar trebui să fie ușor de înțeles și adecvate scopului pentru care au fost create, stabilind reguli care să permită inovarea și creșterea afacerilor. Dar nu este cazul și în UE, unde reglementările complexe creează incertitudine și obligă companiile să-și redirecționeze resurse către procesele administrative, în loc să se concentreze pe investiții, cercetare și dezvoltare.
Este deja celebru modelul „o directivă și 27 de legi diferite ale statelor membre”, prin care guvernele naționale pun în aplicare directivele europene în mod independent sau inconsecvent, ceea ce creează costuri suplimentare pentru companii.
Ce e de făcut pentru creșterea competitivității UE?
Soluția la problemele Europei poate fi rezumată în câteva cuvinte: accelerarea integrării și aprofundarea pieței unice. Dar această soluție înseamnă, inevitabil, și mai multă putere pentru Uniunea Europeană.
Unul dintre pașii pe care trebuie să-i facă noua Comisie Europeană este accelerarea tranziției energetice și realizarea pieței unice a energiei pentru a asigura o ofertă unică de energie curată la prețuri competitive.
UE va trebui să investească în mod colectiv în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice critice și a conectivității și în tehnologii inovatoare de reducere a emisiilor de carbon.
Bruxellesul poate reduce decalajul de productivitate față de SUA prin investițiile în dezvoltarea și adoptarea noilor tehnologii. Privind în urmă, vedem că productivitatea a crescut mai mult în Statele Unite decât în UE pentru că firmele au adoptat tehnologii digitale mai rapid decât cele de europene. Prin urmare, UE va trebui să genereze o transformare digitală rapidă a sectorului de afaceri pentru a se asigura că firmele europene rămân competitive.
Primul pas este creșterea nivelului cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, cu o țintă de 4-5% din PIB până în 2040. Totodată, Europa trebuie să investească în infrastructura digitală care va sprijini creșterea viitoare.
De asemenea, UE trebuie să promoveze un mediu mai favorabil investițiilor și să încurajeze investițiile în sisteme industriale sau tehnologice inovatoare și diverse.
Iar pentru asta este obligatorie revizuirea reglementărilor pentru a se asigura că legislația servește scopului propus, fără a impune sarcini inutile mediului de afaceri. Tot aici intră și relaxarea regulilor antitrust, pentru a permite consolidarea companiilor din sectoare cheie, după cum susține și Mario Draghi, fostul premier italian care a fost însărcinat să elaboreze un raport privind competitivitatea economiei europene.
Argumentul este că firmele mai mici din Europa nu pot egala economiile la scară disponibile giganților străini, care sunt mai bine poziționate pentru a acapara cotă de piață și a face profit.
Dar, fără a crea o piață unică de capital, Europa nu va putea face față nevoilor de investiții în energie și noi tehnologii necesare pentru a concura eficient, susține Enrico Letta, un alt fost premier italian care a realizat un raport despre viitorul pieței unice europene.
El este de părere că piața unică de capital este crucială deoarece asigură o alocare mai eficientă a capitalului între statele membre, reducând fragmentarea și permițând întreprinderilor să acceseze finanțare mai ușor și la costuri mai mici. Această eficiență sporită poate spori competitivitatea firmelor europene, permițându-le să inoveze și să se extindă mai eficient la scară globală. De asemenea, o piață unificată poate atrage investitori internaționali, oferind un peisaj investițional mai mare, mai lichid și diversificat, sporind astfel atractivitatea UE ca destinație de investiții.
Dar, deși de avantajele pieței unice de capital se vorbește de un deceniu la Bruxelles, multe mări mai mici, printre care și România, se opun deoarece sunt îngrijorate că industria financiară națională ar putea avea de suferit.
