Nigerienii mor la proteste pentru că vor o viață mai bună. Guvernul taie subvențiile, crește taxele și bate populația revoltată
Zece zile de proteste au răvășit Nigeria. În căutarea unui viitor mai bun, cetățenii au ieșit în stradă să-și strige nemulțumirea față de creșterea taxelor și eliminarea subvențiilor. România menține o relație aparte cu statul african.
Sub administrația președintelui Bola Ahmed Tinubu, ales în 2023, Nigeria a cunoscut majorarea taxelor la electricitate, eliminarea subvențiilor pentru combustibil și nesiguranță alimentară pronunțată. Una dintre cele mai bogate țări din Africa nu poate asigura bunăstarea cetățenilor săi.
Promisiunile din campania electorală nu au fost respectate, deși președintele a dat asigurări că va continua politicile predecesorului său, Muhammadu Buhari.
„Nigeria este singura țară pe care o avem și trebuie să o construim împreună. Acesta este cel mai strălucitor moment din existența noastră democratică. Promisiunea făcută față de acest popor va fi îndeplinită”, afirma încrezător Tinubu după ce a câștigat alegerile.
Realitatea în schimb este departe de așteptări. Taxele după un an de mandat au crescut exponențial, inclusiv la alimentele de bază, fapt ce a stârnit furia populației, printre alte măsuri austere asumate de administrația Tinubu.
Nigeria, săracă țară bogată
Cu rezerve de petrol și gaze estimate la 37 de miliarde de barili respectiv 209 trilioane metri cubi, Nigeria se plasează în primele zece țări ale lumii la acest capitol. Resursele naturale ale țării abundă în aur, cobalt, wolfram și alte metale rare, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Mediul de afaceri din țara aflată în vestul Africii este subdezvoltat, din cauza incertitudinilor politice și a măsurilor economice neinspirate adoptate de autorități. Pe acest fond, izbucnirea protestelor a paralizat activitatea de producție din Nigeria.
„Nici măcar nu știm cum să gestionăm situația, pentru că în fiecare zi procesul de producție este blocat. Întreprinderile nu își pot realiza activitatea din cauza grevelor”, susține Doris Nkiruka Anite, ministrul nigerian al industriei, comerțului și investițiilor.
Anite a subliniat că haosul creat de proteste costă economia peste 500 de miliarde de naira sau aproximativ 300 de milioane de dolari pe zi, relatează Reuters. La un calcul simplu, Nigeria a pierdut în zece zile de manifestații aproximativ trei miliarde de dolari.
Protestatarii vor să încheie slaba guvernare din Nigeria
Costul vieții a devenit insuportabil pentru milioane de nigerieni din cauza politicilor fiscale nepopulare adoptate de autorități. Inflația este la cel mai ridicat nivel din ultimii 28 de ani, 34% în timp ce moneda națională, naira, s-a devalorizat.
Cel puțin 63% din populație trăiește în sărăcie, notează Associated Press. Pe acest fundal dezechilibrat social, insurgența din nord-estul țării proliferată de grupul islamist Boko Haram face ravagii.
Timp de zece zile, mii de nigerieni au ieșit în toată țara să-și exprime nemulțumirile la adresa guvernului și conducerii statului. Potrivit Deutsche Welle, manifestanții s-au ciocnit violent cu forțele de ordine pe parcursul protestelor. În urma altercațiilor, 22 de persoane au murit iar alte 175 au fost rănite. Peste 1000 de oameni au fost arestați pentru tulburarea liniștii publice și instigare la revoltă.
Majoritatea victimelor au fost împușcate în centrele orașelor unde s-au concentrat mitingurile. Toate aceste abuzuri ale poliției au fost comise pentru că poporul nigerian își cere dreptul la o viață decentă. În cursul acestei săptămâni, Tinubu și-a reluat retorica și a dat asigurări cetățenilor legate de faptul că reformele economice vor îmbunătăți starea națiunii pe termen lung, efectele acestora nefiind vizibile în prezent.
„Vă rugăm să aveți încredere în capacitatea administrației de a livra rezultatele promise. Bunăstarea dumneavoastră este în grija noastră. Vom ieși cu bine in această criză”, a transmis președintele Bola Ahmed Tinubu.
Chiar dacă protestele au debutat pașnic, reprimarea acestora s-a petrecut brutal, la fel ca în Kenya. Bogată în resurse minerale, gaze naturale și petrol, cea mai populată țară din Africa riscă să nu își poate urma cursul firesc al dezvoltării, atât timp cât cei aflați la putere nu îngăduie prosperitatea propriului popor.
Relația specială a României cu Nigeria
România și Nigeria au stabilit relații diplomatice pentru prima dată pe 12 noiembrie 1966, în timpul a două dictaturi: cea comunistă a lui Nicolae Ceaușescu respectiv cea militară a generalului Yakubu Gowon. De atunci, parteneriatul româno-nigerian a evoluat timid.
Potrivit datelor oficiale oferite Ambasada României în Republica Federală Nigeria, ultimele rapoarte comerciale sunt consemnate la nivelul anilor 2011-2012. Astfel, exporturile româneşti în Nigeria au fost de 79,2 milioane de dolari și au constat în:
- produse chimice,
- produse din sticlă,
- ciment,
- rulmenţi,
- produse metalurgice,
- frigidere/congelatoare,
- panouri de comandă pentru staţii electrice,
- automobile Dacia Logan,
- nave transport mărfuri
La momentul respectiv, au existat mai multe acțiuni desfășurate de autoritățile române pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii, însă nu se știe exact care a fost finalitatea acestora. Printre proiecte se numără:
- realizarea de noi sisteme pentru distribuția energiei electrice
- reabilitarea terminalelor petroliere de la Warri şi Escavros
- modernizare şi relocare staţie alimentare NDPC - Orego
În prezent, cetățenii care vor să călătorească în Nigeria sunt sfătuiți să evite călătoriile, din cauza riscurilor evidente de securitate, emise de Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).
Țara este clasificată la nivelul 8/9 pe scala alertelor, gradul de periculozitate fiind unul ridicat, impropriu pentru efectuarea vizitelor în siguranță. Viza de intrare este obligatorie pentru cetăţenii români și se obține numai de la misiunile nigeriene acreditate în străinătate.
