Ministrul Muncii: stați liniștiți, în România speranța de viață nu crește. Deci nu va crește nici vârsta de pensionare
Noua Lege a Pensiilor conține o prevedere care arată că dacă va crește speranța de viață, va crește și vârsta de pensionare. Dar ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, ne liniștește, sugerând că nu va exista o creștere a speranței de viață în România.
Subiectul creșterii vârstei de pensionare este la fel de nepopular în România ca peste tot în lume. Dar dacă în alte părți guvernanții analizează care vor fi efectele îmbătrânirii populației, la noi nu par a fi necesare astfel de scenarii, iar ministrul Muncii dă asigurări că vârsta de pensionare nu va crește.
"Vârsta de pensionare în România nu va crește arbitrar, ad-hoc [sic], în funcție de guvernele care vor fi la guvernare. Deci ați văzut că am introdus în lege un articol care prevede că vârsta de pensionare nu va putea crește decât dacă crește în mod semnificativ speranța de viață. Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero. Prin urmare, vârsta de pensionare în România nu va crește", a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, pentru Alba24.
Prognozele arată în schimb că, cel mai probabil, Guvernul nu va putea menține în următorii 10-15 vârsta de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, cum e în noua lege a pensiilor.
Dacă ne uităm la speranța de viață, criteriul în funcție de care ministrul Muncii spune că va fi stabilită vârsta de pensionare, aceasta a tot crescut din 1990. În primul an de după Revoluție era de 69,5 ani. Datele Eurostat arată că speranța de viață a atins un maxim de 75,6 ani în 2019, dar a scăzut în 2020 si 2021 la 74,2 ani, respectiv 72,8 ani. Evoluția a fost generată de pan-demie, dar sociologii spun că, din acest an, indicele care arată starea de sănătate a populației va reveni pe creștere.
Iar estimările Academiei Române indică faptul că în următorii ani ne vom apropia de media europeană, de aproape 81 de ani. "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 ani", arată că, într-un scenariu optimist, speranța de viață va ajunge la 78,1 ani în 2028 și 80,3 ani în 2038. În scenariul pesimist indicele ar ajunge la 76 de ani în 2028 și 78 de ani în 2038.
Creșterea nivelului speranței de viață, care e strâns legată de creșterea economică, ameliorarea asistenței medicale și a calității mediului, are loc concomitent cu ieșirea la pensie a așa-numiților decreței.
Generațiile născute după Decretul 770 din 1 octombrie 1966 vor începe să se pensioneze din 2027, când vor avea loc primele retrageri anticipate din activitate ale acestora. Dar valurile importante de pensionări vor apărea din 2032, odată cu retragerea din activitate a celor care au vârstă standard și stagiu complet.
În aceste condiții, presiunea pe bugetele de pensii va fi imensă începând cu acel an. Presiunea va crește treptat și va atinge apogeul prin deceniul patru-cinci al acestui secol, după ieșirea la pensie a persoanelor născute în timpul comunismului, când avortul era interzis, peste 400.000 de nou-născuți anual.
Asta va face ca ponderea persoanelor de peste 65 de ani, care practic nu mai contribuie la bugetul de pensii, în totalul populației cu vârsta de muncă să se dubleze, de la 31,1 la sută în 2019 la 59,8% in 2050, conform datelor Eurostat.
Dacă acum sunt zece angajați la opt pensionari, în viitorul apropiat raportul va începe să se inverseze. Îmbătrânirea populației nu va pune doar presiune pe bugetul de pensii, ci și cel al Asigurărilor de Sănătate.
