Economia Germaniei începe să se clatine. Modelul de creștere pe baza gazului ieftin de la ruși a picat
Economia Germaniei a scăzut în al doilea trimestru al anului, în mod neașteptat. Revine pe minus după doar un trimestru și economiștii se tem că nu e doar o scădere de scurtă durată, ci datele reflectă problemele structurale cu care se confruntă cea mai mare economie europeană. Iar, după aproape trei decenii, din motorul economiei europene, Germania a devenit din nou „bolnavul Europei”.
În 1998, economistul Holger Schmieding a etichetat Germania pentru prima dată drept „bolnavul Europei”, termen preluat apoi și de revista The Economist. La sfârșitul anilor 1990, economia germană se confrunta cu o creștere redusă, sub cea a membrilor zonei euro proaspăt lansate.
Situația se repetă și acum. Economia germană a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru al anului comparativ cu trimestrul anterior, după un avans de doar 0,2% în primele trei luni din an. Pentru întregul an, FMI estimează că cea mai mare economie europeană va crește cu 0,2%, o revenire timidă după declinul de 0,4% înregistrat în 2023.
Atât FMI cât și OCDE se așteaptă ca Germania să înregistreze în acest an cea mai slabă performanță din rândul țărilor bogate.
Economiștii pun asta pe seama erodării competitivității firmelor germane.
Competitivitatea industriei germane este în scădere în ultimii doi ani, arată un raport al Institutului de Cercetări Economice ifo. Datele arată că firmele germane și-au pierdut avantajul competitiv în UE începând cu al treilea trimestru din 2022, iar pe piețele extraeuropene acest proces a fost observat cu șase luni mai devreme.
Acest lucru este confirmat și de rezultatele Clasamentului mondial al competitivității realizat de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului din Lausanne. Germania a pierdut teren în rândul economiilor de top. De pe locul 15 în 2022, cea mai mare economie europeană a coborât șapte poziții în 2023 și încă două în acest an. Toți parametrii luați în calcul în clasament s-au deteriorat: performanța economică, eficiența guvernamentală, eficiența afacerilor și infrastructura.
Problemele economiei germane
Unii experți spun că modelul de creștere economică al Germaniei este iremediabil distrus.
Avansul puternic al economiei din ultimele decenii s-a bazat pe importul de gaze rusești ieftine, care la rândul lor au alimentat industriile de export. Cum acest gaz ieftin nu mai este disponibil, modelul nu mai funcționează.
De asemenea, creșterea dobânzilor a îngreunat accesul la finanțare pentru firmele germane, dar a dus și la creșterea costurilor operaționale și la reducerea cererii interne și externe.
A contribuit și încetinirea economiei Chinei, care a început să investească pentru a-și reduce dependența de tehnologia, produsele și serviciile străine. Aceasta este în mod clar o problemă pentru companiile germane care s-au bazat masiv pe piața chineză în ultimele decenii, potrivit unei analize publicate pe portalul The Conversation.
Vestea proastă este că Germania se confruntă și cu probleme structurale, care sunt mai greu de rezolvat. Creșterea lentă a productivității, care ar putea persista mult timp în lipsa reformelor, și îmbătrânirea populației, care va accelera brusc, sunt cele mai importante.
Germania, ca și alte țări industrializate din întreaga lume, se confruntă cu un deficit de forță de muncă, în special în sectoarele unde e nevoie de angajați calificați.
În ultimul deceniu, acest deficit a fost acoperit de imigranții care fugeau de conflictele regionale. Dar pe măsură ce acest val se oprește și generația Baby boomers iese la pensie, rata de creștere a forței de muncă se va reduce mai mult decât în orice altă țară din G7. Potrivit Reuters, oficialii de la Berlin estimează că economia va avea un deficit de șapte milioane de muncitori calificați până în 2035.
În plus, îmbătrânirea populației vine cu noi provocări. Vor fi mai puțini angajați care să susțină un pensionar, ceea ce în timp ar putea duce la majorarea contribuțiilor de asigurări sociale și scăderea pensiilor. De asemenea, o populație mai în vârstă va crește cererea pentru servicii de sănătate, ceea ce va atrage lucrători de la alte industrii. Iar lipsa forței de muncă ar putea descuraja investițiile.
Soluția ar fi creșterea productivității. Însă în ultimul deceniu ritmul de creștere al productivității s-a redus. Un studiu al McKinsey arată că între 1997 și 2007 productivitatea a crescut cu 1,6% pe an, dar s-a înjumătățit la 0,8% între 2012 și 2019.
Soluții pentru repornirea economiei germane
Una dintre soluții este diversificarea partenerilor comerciali pentru a reduce dependența excesivă de China. Este însă nevoie de timp pentru ca lanțurile comerciale să se schimbe, în condițiile în care o oprire bruscă a comerțului cu China ar duce la o contracție cu 5% a economiei Germaniei, arată estimările Institutului Kiel pentru Economie Mondială.
Pentru a acoperi penuria de forță de muncă, Berlinul vrea să încurajeze imigrația din țări din afara Uniunii Europene. Dar în ciuda reformei Legii privind imigrația de anul trecut, experții avertizează că progresul este lent din cauza aparatului birocratic care nu face față nici numărului de cereri din prezent.
În aceste condiții, FMI propune facilitarea prelungirii programului de lucru pentru femei. Sunt 2,3 milioane de femei care lucrează mai puține ore decât bărbații, iar extinderea accesului la facilitățile pentru îngrijirea copiilor și reducerea taxelor pentru cuplurile căsătorite ar putea reduce decalajul.
De asemenea, ar putea fi crescută productivitatea prin reducerea birocrației, care reprezintă o barieră atât în calea investițiilor, cât și în demararea de noi afaceri. De exemplu, e nevoie de aproximativ cinci până la șase ani pentru a obține autorizațiile pentru construirea unui parc eolian și de 120 de zile pentru o licență de afaceri.
Digitalizarea serviciilor guvernamentale ar putea accelera procesele, în condițiile în care Germania este în urma altor state europene în ceea ce privește oferirea de servicii online companiilor.
Totodată, Germania ar trebui să-și majoreze investițiile publice pentru a susține creșterea economică. Economiștii Institutului Internațional pentru Dezvoltarea Managementului din Lausanne spun că Berlinul trebuie să investească masiv în infrastructură, cercetare și dezvoltare și eficientizarea statului pentru a ajuta companiile să rămână competitive la nivel global. Dar pentru a face acest lucru e nevoie de împrumuturi, care în final ar duce la deficite.
Dar capacitatea de împrumut a Germaniei e limitată de „frâna îndatorării”, un amendament constituțional adoptat în 2009 care permite guvernului federal să contracteze datorii noi doar în echivalentul a 0,35% din PIB.
FMI recomandă relaxarea acestui nivel până la un procent din Produsul Intern Brut, care ar menține nivelul datoriei pe un trend descrescător, dar ar oferi mai mult spațiu de manevră pentru investițiile publice atât de necesare. Recomandarea nu este însă privită cu ochi buni de guvernul german.
