De ce a ieșit metroul din Cluj din PNRR? „E un rezultat al birocrației românești, al modului aberant prin care îngropăm o investiție”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat luni excluderea proiectului metroului din Cluj din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), adăugând însă că au fost identificate alte surse de finanțare: Programul de Transport şi din obligaţiuni verzi emise de statul român. Pierderea oportunității de finanțare, spun specialiștii, este doar un rezultat al birocrației românești.
„Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli”, a afirmat Câciu luni, în cadrul unei conferințe.
Potrivit acestuia, până la finele acestui an, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe exerciţiul financiar actual va fi de 10%, iar în 2025 de 35%, adăugând că România nu are o problemă din perspectivă bugetară în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene.
Ce spun specialiștii
Recent, într-o opinie privind rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal spunea că rata de absorbție a fondurilor europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero și că România nu a reușit să atragă bani din fondurile de coeziune și structurale în valoare de peste 31 de miliarde de euro care i-au fost alocate. Specialiștii consultați de DigiEconomic explicau atunci că, printre cauze, se numără birocrația excesivă și incapacitatea administrației locale de a gestiona proiectele asumate, iar că pe termen lung, impactul va fi semnificativ: vom avea deficite mai mari de acoperit, pe de o parte, și „ne vom lua adio” de la banii în infrastructură, de coeziune, necesare pentru a construi școli, grădinițe, spitale.
Consiliul Fiscal mai evidenția situația dificilă în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde România a atras doar 2,1 miliarde de euro componenta granturi și 1,9 miliarde de euro împrumuturi din totalul de aproape 27 miliarde euro alocate. Vezi mai multe aici.
Abordând problema fondurilor din PNRR, specialiștii menționau două proiecte întârziate și care au ieșit din posibilitatea de a fi finanțate prin PNRR: achiziția de trenuri cu hidrogen și metroul de la Cluj.
„Eșecul finanțării metroului din Cluj, din PNRR, reprezintă un caz școală care ar trebui predat în facultățile de management al afacerilor, la Institutul de Administrație Publică. E un rezultat al birocrației românești, al modului absolut aberant, arhaic, prin care îngropăm o investiție de oportunitate într-un maldăr de proceduri, de avize, de hârtii. În loc să simplificăm legislația, să ne optimizăm șansele de a accesa fondurile UE, am reușit performanța de a atașa încă un strat gros de birocrație peste cel clasic, impus de Bruxelles. Metroul din Cluj, la fel ca multe alte investiții importante pentru comunitate, ar fi trebuit deja să fie demarat, lucrările să fie în plină desfășurare. N-am asistat decât la o inaugurare cu surle și trâmbițe, cu politicieni și tăieri de panglice, în rest nimic concret”, a declarat marți economistul Adrian Negrescu, pentru DigiEconomic.
Dincolo de metrou, Negrescu atrage atenția că de pe lista obiectivelor de investiții din PNRR au mai fost tăiate sute de unități medicale, spitale, școli și grădinițe alături de alte investiții de viitor.
„Mai avem 2 ani, 2 luni și câteva zile în care să facem ceea ce n-am reușit în cei doi ani anteriori. Mă îndoiesc că această cursă infernală se va traduce în investițiile majore de care avem nevoie și care urmau să fie finanțate din banii gratuiți de la UE. La fel ca și metroul din Cluj, politicienii vor găsi pe cine să dea vina, să se justifice și să caute 'soluții'. Între timp, la jumătatea PNRR, datele arată că din cei 28 miliarde de euro n-am atras decât 9,4 miliarde, mare parte din bani din prefinanțări. De anul trecut n-am mai atras niciun ban din PNRR și pare că, până la finele anului, n-avem șanse să atragem tranșa 3”, a adăugat economistul.
De unde provine finanțarea pentru metroul de la Cluj?
Recent, ministrul Proiectelor Europene spunea că, în ceea ce privește cererea de plată numărul 3 din PNRR, nu se pierde niciun ban şi România va primi o plată parţială, aşa cum s-a întâmplat şi la cererea de plată numărul 2.
„Metroul de la Cluj va fi scos ca investiţie din PNRR şi se va duce în altă sursă de finanţare de la Ministerul Transportului din obligaţiuni verzi pe care le emite România. Banii aferenţi metroului de la Cluj, cei 300 de milioare de euro, că atâta e investiţia din PNRR, vor fi relocaţi la o investiţie de succes şi care nu are probleme din perspectiva Comisiei”, explica Câciu.
Finanțarea va fi asigurată, potrivit ministrului, de la Transporturi și din obligațiuni verzi. În luna februarie 2024, România lansa prima sa emisiune de obligațiuni verzi, un instrument cu venit fix conceput pentru a sprijini proiecte legate de climă sau de mediu, folosite pentru a finanța sau refinanța investiții, proiecte, cheltuieli sau active care ajută la abordarea problemelor climatice și de mediu. Ministerul Finanțelor a lansat atunci două tranșe de obligațiuni cu maturități de 7 ani și 12 ani, denominate în euro. Tranșa de 12 ani a reprezentat emisiunea inaugurală de obligațiuni verzi a României. Valoarea totală a emisiunii de obligațiuni de 4 miliarde euro a avut o subscriere finală de peste 14,8 miliarde euro prin participarea unui număr total de peste 250 investitori. „Emisiunea a suscitat un interes impresionant din partea investitorilor, ordinele acestora depășind în timpul tranzacției valoarea de 17 miliarde EUR”, anunța ministerul atunci.
În orice caz, suma din PNRR ar fi acoperit aproximativ 15% din valoarea totală a proiectului din Cluj-Napoca, având 21,03 km, 19 stații și un depou, conform contractului de finanțare semnat în decembrie 2022 de Primăria Cluj-Napoca cu Ministerul Transporturilor (MT).
Sursele de finanțare ar fi fost împărțite astfel:
- PNRR - 300,3 milioane de euro
- Contribuție națională - 2,03 miliarde de euro + 429 milioane de euro TVA afarent contribuției naționale și finanțării PNRR
- Primăria Cluj-Napoca - aproximativ 10 milioane de euro (cu tot cu TVA)
TOTAL: 2,77 miliarde euro
România a transmis în decembrie 2023 cererea de plată numărul 3 către Comisia Europeană, în valoare de aproape 2,7 miliarde de euro, cu 71 de ținte pe care România trebuie să le îndeplinească.
