Datoria publică globală va depăși 100 de trilioane de dolari anul acesta, avertizează Fondul Monetar Internațional
Datoria publică la nivel global va ajunge la 100.000 de miliarde de dolari, sau 93% din PIB-ul global, până la sfârşitul acestui an, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru economia globală, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional (FMI).
FMI a declarat că se aşteaptă ca datoria să se apropie de 100% din PIB până în 2030, scrie Politico.
Într-o critică subtilă adresată Statelor Unite — unde deficitul bugetar ar putea depăși 6% din PIB în acest an, în ciuda faptului că economia continuă să crească solid — FMI a subliniat că acumulările de datorii în statele-cheie din ordinea economică globală ar putea să afecteze națiunile care încearcă să-și reducă datoriile. Fondul a menționat că astfel de factori globali au devenit din ce în ce mai importanți în stabilirea ratelor dobânzilor pe piețele mondiale.
„Există motive întemeiate să credem că nivelurile viitoare ale datoriei ar putea fi mai mari decât cele proiectate în prezent. Discursul politic privind problemele fiscale s-a înclinat din ce în ce mai mult spre cheltuieli guvernamentale mai mari în ultimele decenii. Incertitudinea politicii fiscale a crescut, iar liniile roșii politice privind impozitarea au devenit mai bine definite. Presiunile pentru cheltuieli, necesare pentru a aborda tranziția verde, îmbătrânirea populației, preocupările legate de securitate și provocările de dezvoltare pe termen lung, sunt în creștere. În plus, experiențele anterioare arată că proiecțiile tind să subestimeze sistematic nivelurile datoriei: raporturile datorie-PIB realizate peste trei ani sunt, în medie, mai mari cu 6 puncte procentuale decât cele proiectate”, scrie FMI în raportul publicat marți.
Deficitele bugetare globale s-au extins în timpul pandemiei, când guvernele au oferit sprijin financiar pentru cei afectați de lockdown. Ulterior, presiunea a crescut din nou — în special în Europa — după ce invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a declanșat o creștere a prețurilor la energie. Îmbătrânirea populației, investițiile în tranziția verde și sfârșitul conflictele militare par să pună presiune pe politicile monetare.
Noul raport al FMI apare în contextul în care câteva capitale europene, care încă au deficite bugetare mari, își prezintă planurile de reducere a datoriilor către Comisia Europeană. Conform unei noi versiuni a regulilor bugetare ale UE, țările au la dispoziție între patru și șapte ani pentru a-și pune datoriile pe o traiectorie descendentă sustenabilă.
FMI estimează că, la nivel global, țările vor trebui să adopte măsuri dure, să crească impozitele sau să reducă cheltuielile, cu 3% - 4,5% din PIB pe termen mediu pentru a redresa situația.
Ca de obicei, FMI a îndemnat țările să prioritizeze reducerea subvențiilor pentru a evita reducerea investițiilor productive.
