Cum funcționează economia de război: Rusia a înregistrat un excedent bugetar de 0,1% din PIB, în primele nouă luni din acest an
Excedentul bugetar al Rusiei pentru primele nouă luni din 2024, respectiv perioada ianuarie-septembrie, s-a situat la 169 miliarde de ruble (1,73 miliarde de dolari), sau 0,1% din PIB, faţă de un deficit de 0,8% din PIB în primele nouă luni din 2023, a anunţat Ministerul de Finanţe.
Ministerul a declarat că veniturile din petrol și gaze la bugetul de stat au crescut cu 49,4% în perioada ianuarie-septembrie, pe fondul preţului mai ridicat pentru ţiţei, principala marfă de export a Rusiei, depășind nivelul de bază prevăzut anterior, scrie Reuters.
„În următoarele luni ne aşteptăm la un nivel mai ridicat al veniturilor din petrol şi gaze”, a precizat Ministerul de Finanţe.
Instituţia a informat că veniturile bugetare totale au urcat cu 33,2% în perioada ianuarie-septembrie 2024, comparativ cu primele nouă luni din 2023, ajungând la 26.300 miliarde de ruble. Veniturile din alte sectoare, exceptând energia, au crescut cu 26,9%.
Ministerul a trimis în Parlament, pe 30 septembrie, proiectul de buget pentru anul viitor pentru revizuire și a ajustat cifrele pentru acest an, majorând cheltuielile cu 7,5% comparativ cu planul inițial, cu un deficit anual de 1,7%.
Cifrele publicate privind execuția bugetară sugerează o accelerare a cheltuielilor de stat în ultimele săptămâni din acest an, cu vârful tradiţional de cheltuieli în decembrie.
În ultimul trimestru din 2024, cheltuielile ar urma să reprezinte 34% din totalul anual, alimentând inflaţia în primul semestru din 2025 şi întârziind modificarea politicii monetare de către Banca Centrală a Rusiei.
În ciuda sancțiunilor occidentale și a investițiilor în războiul din Ucraina, Rusia pare să reziste.
Planuri pentru 2025
Potrivit Financial Times, contrar așteptărilor globale — și chiar a estimărilor Guvernului rus — Kremlinul intenționează să crească în 2025 cheltuielile de apărare cu 22,6% față de acest an, o creștere uluitoare de 58% față de bugetul original redactat la sfârșitul lui 2023. Este un semn că ambițiile lui Putin în Ucraina rămân la fel de adânc înrădăcinate ca întotdeauna.
Cifrele arată cam așa: cheltuielile pentru apărare și securitate națională vor depăși 8% din PIB-ul Rusiei și vor reprezenta 40% din toate cheltuielile federale, cel mai ridicat nivel de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Deși prognoza pentru 2026 și 2027 sugerează o ușoară reducere la 5,6% și, respectiv, 5,1% din PIB, acest lucru nu aduce prea multă liniștire. Dintr-o perspectivă fiscală, cheltuielile militare par a fi un candidat evident pentru reduceri, dar în Rusia lui Putin, războiul conduce economia. Alte sectoare-cheie — educația, sănătatea și chiar politica socială — înregistrează o creștere minimă sau chiar un declin, în ciuda retoricii Kremlinului privind prioritizarea bunăstării sociale.
Situația internă
Din februarie 2022, sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite au restricționat potențialul financiar al Rusiei și au redus importurile de tehnologii occidentale, inclusiv în sectorul transporturilor. Cu toate acestea, pe 7 septembrie, capitala a deschis a 16-a linie de metrou, inaugurată de Vladimir Putin însuși. Mesajul președintelui a fost dublu: Rusia continuă să crească, iar sancțiunile occidentale sunt un eșec.
„Bugetul municipal nu este afectat de sancțiuni. Adevărat, uneori există probleme logistice, termene mai lungi de livrare și costuri mai mari, dar echipamentul importat ajunge mereu aici, o parte din el fiind occidental, iar o parte din China”, a spus unul dintre partenerii europeni implicați în modernizarea infrastructurii din Moscova, potrivit Le Monde.
La fel ca restul economiei, industria construcțiilor și transporturilor nu au fost imune la incertitudinile asociate cu sancțiunile occidentale. De exemplu, serverele IT sunt pline de computere din Occident, iar pentru că garanțiile americane nu mai acoperă înlocuirea pieselor, Rusia apelează la importuri din „țări prietene” – foste republici sovietice, China, Turcia și India. Un alt exemplu: pentru a ocoli embargoul occidental asupra petrolului rusesc, Moscova s-a îndreptat către unul dintre principalii săi aliați din Mediterană, Maroc, unde transporturile sale sunt mutate înainte de a fi re-exportate în Europa.
Într-adevăr, niciun sector nu a fost scutit de efectele sancțiunilor, logistica și sectorul bancar fiind afectate în 2022, însă multe materiale importate din Europa au fost înlocuite de noi echipamente, în special din Belarus. Nivelurile de aprovizionare au fost menținute datorită producției locale, dar și datorită importurilor paralele.
Produsele occidentale interzise la export către Rusia pot fi achiziționate din țări terțe, precum Turcia sau China. Unele sectoare au arătat chiar semne surprinzătoare de redresare. De exemplu, gigantul AvtoVAZ și întreaga industrie auto s-au adaptat la plecarea companiilor europene. Pentru a-și moderniza echipamentele și pentru a înlocui importurile occidentale, au investit masiv, profitând de ajutoarele substanțiale de stat.
