Cum a evoluat proiectul primei drone militare românești: de la promisiuni la așteptare
Industria naţională de apărare reprezintă un domeniu strategic al economiei menit să contribuie la protecţia intereselor esenţiale de securitate ale României, iar revitalizarea, modernizarea şi dezvoltarea acestui sector vital sunt primordiale. Însă, pașii făcuți de Ministerul Apărării Naționale (MApN) spre îndeplinirea acestui deziderat în ultimii 20 de ani au fost minusculi. Drept dovadă, în spațiul public se vorbește despre producerea primului model de dronă militară românească, însă nivelul discuțiilor nu a fost depășit în practică.
Primele semne ale inițierii proiectului românesc au apărut în mai 2020, atunci când Elbit Systems împreună cu Avioane Craiova și Romaero au semnat un Memorandum de cooperare în domeniul Sistemelor de Avioane Fără Pilot (SAFP). Concret, firma israeliană urma să pună la dispoziție tehnologia și cunoștințele necesare dezvoltării în România a dronelor militare de recunoaștere și supraveghere: Skylark, Hermes 450 și Hermes 900.
Totodată, memorandumul prevedea ca firmele românești să se ocupe de managementul proiectului, pe lângă asigurarea procesului de asamblare, instruire a personalului și mentenanța produsului final.
„Avem o colaborare îndelungată cu România în diverse proiecte și domenii de peste 27 de ani. Suntem mândri să cooperăm cu Avioane Craiova și Romaero pentru a facilita transferul tehnologiilor SAFP în România și pentru a crea noi locuri de muncă. Scopul nostru este să putem oferi Armatei Române o soluție completă și avansată de drone la cel mai înalt nivel", declara la acel moment vicepreședintele executiv și managererul general al Elbit Systems ISTAR Division, Elad Aharonson.
Firmele din Israel se bat pe contractele oferite de MApN
În iunie 2021, U-TacS, un consorțiu format din companiile Elbit (Israel) şi Thales (Marea Britanie) semna un acord în valoare de 270 de milioane de dolari cu Ministerul Apărării Naționale pentru a produce drone militare Watchkeeper X la Bacău.
„Drona tactică Watchkeeper poate fi asamblată şi personalizată în România şi mai multe componente pot fi produse pe plan local. Programul include, de asemenea, instruire şi suport logistic”, susținea în momentul semnării memorandumului de înțelegere cu U-TacS, directorul general al Aerostar Bacău, Grigore Filip.
În octombrie 2021 Israel Aerospace Industries (IAI) și Industria Aeronautică Română (IAR) semnau un parteneriat pentru producerea dronei militare Tactical Heron la Brașov. În urma acestei colaborări, lua ființă inclusiv o academie pentru formarea operatorilor şi tehnicienilor specializați pe domeniu.
Cu războiul la ușă, România amână achiziția de drone
În aprilie 2022, după mai multe luni de tergiversări și dezbateri, MApN ia decizia surprinzătoare să anuleze licitația pentru Watchkeeper X, pe motiv că unele specificații ale produsului oferit de firma câștigătoare(U-TacS) erau neconforme cu cerințele caietului de sarcini.
În septembrie, MApN propune Parlamentului achiziția fără licitație a trei sisteme de aeronave turcești fără pilot, Bayraktar TB2. Un demers curios, în contextul în care afacerea ar fi costat 300 de milioane de dolari din bani publici și desemna un constructor special ales de conducerea armatei.
Doi ani mai târziu și după multe proceduri birocratice, Forțele Terestre recepționau primul sistem Bayraktar TB2. Livrările vor continua până în 2025, precizează ministerul de resort.
În mod bizar, MApN anunță în decembrie 2022 că va cumpăra șapte Sisteme UAS Watchkeeper X de la compania Elbit Systems din Israel, cea care face parte din consorțiul U-TacS și ale cărei produse au fost declarate neconforme cu câteva luni mai înainte. Anul următor, primele trei sisteme Watchkeeper X UAS, din șapte promise, erau livrate.
Proiectul arată bine doar pe hârtie
Miza pentru producerea primei drone românești e mare, deoarece ar pune România pe harta producătorilor mondiali de echipamente militare și ar fi prima de acest tip la nivel european. În lume, doar zece țări au dezvoltat propriile drone militare de atac: Australia, China, India, Iran, Israel Pakistan, Rusia, Africa de Sud, Turcia și SUA.
Deși România prin parteneriatele încheiate cu Elbit și IAI produce SAFP la Craiova, Brașov și Bacău, sistemele respective nu sunt concepție proprie, iar acest fapt alimentează dependența de compania mamă. Pe scurt, producem drone pentru alții, nu pentru noi.
Anul trecut, conducătorii armatei române păreau că înțeleg importanța strategică a aeronavelor telecomandate, după ce au încercat, fără succes, să toace banii statului pe un contract oferit cu dedicație turcilor.
Inclusiv un fost general în rezervă nu vede prea optimist situația, potrivit unui interviu acordat cotidianului Adevărul.
„N-avem și nici nu putem fabrica pentru că toate inițiativele românești cu privire la aceste fabricații de tehnologie specială și ultraavansată au fost gâtuite din start. Am avut doi producători în România care nu au fost băgați în seamă de statul român și care ușor, ușor, de unul știu eu de vreo 15 ani, puteau să producă acum lucruri extrem de apropiate de necesitatea militară.
Nu avem susținere industrială, despre asta vorbesc. Nu e că n-am ști să le facem. Suntem printre cei care am proiectat și rachete și aeronave, le-am și încercat în tunel aerodinamic, deci nu suntem chiar novici. Dacă n-ai susținere economică, totul se oprește în momentul în care trebuia să se treacă la partea de execuție în industrie”, analizează cu amărăciune, generalul (r) Cristian Barbu.
Anul 2024: scenariul promisiunilor se repetă
Pe data de 24 mai 2024, reprezentanţii Carfil şi Periscope Aviation au semnat în premieră un acord de cooperare pentru producerea primei drone româneşti. Societatea Carfil SA este subsidiară companiei naţionale de apărare Romarm SA, în timp ce partenerul Periscope Aviation este un producător american specializat în construcția de drone militare şi civile.
„Despre drona românească, da, este un proiect în care cred. Împreună cu partenerii noștri vom face ca acest proiect să devină realitate în România", declara ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea.
Poziția oficialului a fost susținută de directorul general al Carfil, Mircea Tanţău, care apreciază că parteneriatul cu Periscope va accelera procesul de producție.
„Noi vrem să producem drone, aşa cum a spus şi domnul ministru, şi să fim incluşi în lanţul de furnizori de echipamente şi de drone europene şi mondiale. Carfil are capacităţi moderne de fabricaţie, avem investiţii de peste 15 milioane de euro, avem utilaje ultramoderne şi suntem pregătiţi să lansăm în fabricaţie în serie tipurile de drone pe care le vom stabili în baza unei foi de parcurs", a transmis Mircea Tanţău, directorul Carfil.
Viitorul rămâne incert, tergiversarea continuă
Ministrul Ştefan-Radu Oprea a oferit un orizont de timp ambițios pentru prima dronă românească.
„Sunt convins că nu o să treacă vara fără a avea deja tema de proiectare pentru drona românească gata. Iar până anul viitor ar putea fi realizat prototipul. Totuși, vom avea într-adevăr o dronă românească în momentul în care vom avea proprietate intelectuală înregistrată în România pe prototip”, a transmis Oprea.
Vara a trecut, planul nu s-a realizat.
Printre promisiunile ministeriale se numără și crearea unui centru de pregătire a operatorilor de drone, atât pentru uz civil, cât şi pentru uz militar. Nu s-a materializat.
România produce drone, dar pentru alții. Pentru noi, mai avem de așteptat.
