Consiliul Fiscal, opinie privind rectificarea bugetară: România va încheia 2024 cu un deficit bugetar de 8%
Consiliul Fiscal (CF) îşi menține estimarea că România va încheia 2024 cu un deficit bugetar cash de 8%, în opinia publicată luni privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat.
România înregistrează unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din Uniunea Europeană, iar faptul că și alte 7 țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv „nu trebuie să fie un confort pentru autoritățile noastre”, arată CF. România suferă de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe. Țara noastră are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici nu este în zona euro, implicând astfel un risc valutar.
„Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar-structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”, arată documentul.
Creșterea economică din România nu este robustă întrucât se bizuie pe dezechilibre mari, interne și externe.
Execuția bugetară din primele 7 luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 mld. lei, echivalent cu 4,02% din PIB, cu 1,6 pp mai ridicat decât deficitul consemnat pe primele 7 luni ale anului 2023 și reprezentând circa 81% din deficitul programat pentru întreg anul 2024. La 8 luni, deficitul bugetar este de 4,53% din PIB.
Guvernul trebuie să încerce să țină sub control strict cheltuielile în restul anului, mai arată CF, adăugând că amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public.
„Potrivit rectificării bugetare, cheltuielile de investiții totale, din surse interne și externe, sunt estimate la 6,8% din PIB. În structură, investițiile finanțate din resurse interne sunt de 40,9% (față de 31,2% în proiectul de buget inițial), în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene sunt de 59,1%”, se precizează în document.
E hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții
“Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, mai arată Consiliul Fiscal. Potrivit documentului, deficitele (intern și extern) sunt o vulnerabilitate ce trebuie să fie remediată prin corecție macroeconomică.
„Un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului și impactul reformelor structurale. Corecția nu se poate realiza însă în principal prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale”, potrivit sursei citate.
CF a menționat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, în jur de 26-27% din PIB, un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice, nevoia de a investi mai mult în educație și sănătate, apărare, infrastructuri fizice, și de a crea spațiu fiscal.
“Piețele financiare pot „îngheța” din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, se mai precizează în opinia CF.
Opinia pe tema rectificării a CF mai arată că România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă.
„Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB)”, conform sursei citate.
Consiliul Fiscal, creat în 2010, este format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român.
