Cel mai mare pericol pentru economia românească vine pe nesimțite. Criza demografică e aproape aici. Statul se preface că nu o vede
Economia României este amenințată de o bombă cu ceas. Una mai periculoasă decât inflația și deficitul bugetar, dar pe care autoritățile se fac că nu o văd – criza demografică. Din cauza natalității ce este într-un continuu declin și a îmbătrânirii populației, România are pe an ce trece tot mai puțini angajați și tot mai mulți pensionari. O combinație periculoasă care va pune sub presiune finanțele statului și perspectivele pe termen lung ale țării. Dar va spulbera și visul multor generații, de a trăi „ca afară”.
Estimările Comisiei Europene arată că populația României se va reduce de la 19 milioane în 2023 la 16,4 milioane în 2050. În mai puțin de trei decenii, țara noastră va pierde 2,6 milioane de locuitori.
Esențială pentru creșterea economică și sănătatea finanțelor publice, populația în vârstă de muncă (15-64 de ani) va scădea în aceeași perioadă de la aproape 12,2 milioane la 9,3 milioane. Adică va fi cu aproape un sfert mai redusă decât acum. Asta va face ca ponderea celor care contribuie cel mai mult la veniturile fiscale ale țării să scadă de la 65% din totalul populației la 56,8% la orizontul anilor 2050.
În paralel va crește numărul românilor de peste 65 de ani, de la 3,7 milioane în 2023 la aproape 4,7 milioane în 2050. Totodată, și ponderea lor în totalul populației va fi mai mare. Dacă anul trecut sub 20% dintre români aveau peste 65 de ani, în 2050 procentul va depăși 28%.
( sursa: Eurostat)
Îmbătrânirea și reducerea populației vor avea efecte importante asupra economiei. În primul rând, ritmul de creștere a Produsului Intern Brut va fi mai redus, prin diminuarea forței de muncă și reducerea economisirii interne, care la rândul său va afecta investițiile.
De asemenea, va exista o presiune din ce în ce mai mare asupra bugetului de stat. Veniturile se vor diminua, dar se vor majora cheltuielile cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. În plus, sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii va fi pusă la încercare.
Deși toate acestea vor avea un impact puternic asupra economiei, pentru autoritățile de la București subiectul este aproape inexistent, chiar și în super-anul electoral 2024. O problemă este și faptul că efectele demografice se manifestă lent, pe termen lung, reducând impulsul decidenților de a acționa acum.
Dar care sunt soluțiile pentru a proteja economia de efectele îmbătrânirii populației?
Prima ar fi creșterea natalității și a fertilității. Anul trecut, în România s-au născut 155.390 de copii, conform datelor INS. Acesta este cel mai mic număr din ultimii 152 de ani, potrivit Seriilor istorice de date privind populația României.
În ceea ce privește rata de fertilitate (numărul mediu de copii la o femeie) aceasta este de 1,81. Deși a mai crescut de la 1,3 cât era în anii 2000, este cu mult sub nivelul de 2,1 la care populația este stabilă fără imigrație.
Însă specialiștii citați de Reuters spun că este foarte greu să crești fertilitatea. Țările europene au testat o serie de politici – de la stimulente în numerar pentru nașterea copiilor până la scutiri de impozite pentru familiile mai numeroase, concediu paternal plătit și alocație pentru copii. Până acum, niciuna nu a fost eficientă în stoparea declinului natalității, care are loc în toate statele din Uniunea Europeană.
Astfel, în loc să încerce să crească fertilitatea, autoritățile ar trebui să investească masiv în îmbunătățirea resursei umane pe care o avem deja. Pe măsură ce generațiile născute după 1967 – așa-numiții decreței - vor începe să iasă la pensie, va crește considerabil nevoia de angajați atât în domeniile cu calificare înaltă, cât și în cele slab calificate. Iar investițiile în educație și obținerea de competențe noi vor duce la creșterea productivității, ceea ce va suplini cel puțin în parte lipsa angajaților.
Totodată, autoritățile ar trebui să facă eforturi pentru a atrage pe piața muncii persoanele inactive. Datele INS arată că anul trecut peste 200.000 de persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul. Creșterea accesului femeilor pe piața muncii ar aduce și mai multe beneficii. Doar 54% dintre femeile cu cuprinsă între 15 și 64 de ani sunt active pe piața muncii, față de aproape 72% în cazul bărbaților, ceea ce înseamnă că potențialul neexploatat este ridicat.
România ar putea valorifica și generațiile mai în vârstă. Persoanele care au ajuns la vârsta pensionării își pot continua activitatea mai mult timp dacă doresc. Economia poate beneficia astfel de cunoștințele, expertiza și înțelepciunea acestora. Însă inițiativele politice de creștere obligatorie a vârstei de pensionare nu sunt bine văzute deocamdată.
Un factor cheie pentru competitivitatea și creșterea economică a României este capacitatea de a atrage forță de muncă din străinătate. Inclusiv muncitori înalt calificați. Acest lucru s-a dovedit vital în cazul altor economii pentru a compensa deficitul de pe piața muncii și ar putea ajuta România să facă față efectelor îmbătrânirii populației.
