Anul 2024 la nivel global: inflație, alegeri și război. România se aliniază tendințelor globale
Inflația a scăzut în majoritatea economiilor din întreaga lume în acest an, dar nu a părut să conteze pentru votanți. Obosiți și furioși din cauza creșterii semnificative a prețurilor, de la alimente la energie, alegătorii au pedepsit partidele aflate la guvernare cu fiecare ocazie.
În Statele Unite, costurile mai mari ale produselor și serviciilor l-au ajutat pe Donald Trump să câștige un al doilea mandat de președinte. Republicanul se pregătește să revină la Casa Albă în câteva săptămâni, în timp ce economia Europei înregistrează un declin tot mai profund. Fundamentul pe care se bazează prosperitatea Uniunii Europene (UE) nu doar că prezintă fisuri, ci riscă să se prăbușească, avertizează analiștii. Pe lângă China, Canada și Mexic, Trump își îndreaptă atenția asupra Europei. Pe lângă impunerea de noi tarife, cu care amenință încă din campania electorală, noul președinte american va cere din nou țărilor NATO, de data aceasta oficial, să își crească cheltuielile pentru apărare. De altfel, țările NATO discută posibilitatea de a creşte ţinta pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, o decizie ce ar putea fi adoptată la summitul din iunie 2025.
Mai departe, „revolta” electoratului a dus la formarea de noi Guverne în Marea Britanie și Botswana, Portugalia și Panama. Alegerile au adus schimbări și în Franța și Germania, precum și în Japonia și India.
Un stat care nu a văzut schimbări este Rusia, unde Vladimir Putin a fost reales președinte cu 88% din voturi, un record în Rusia post-sovietică.
Moscova a continuat războiul împotriva Ucrainei, susținând totodată o economie de război. Potrivit Financial Times, contrar așteptărilor globale — și chiar a estimărilor Guvernului — Kremlinul intenționează să crească în 2025 cheltuielile de apărare cu 22,6% față de acest an, o creștere uluitoare de 58% față de bugetul original redactat la sfârșitul lui 2023. Este un semn că ambițiile lui Putin în Ucraina rămân la fel de adânc înrădăcinate ca întotdeauna. Cifrele arată cam așa: cheltuielile pentru apărare și securitate națională vor depăși 8% din PIB-ul Rusiei și vor reprezenta 40% din toate cheltuielile federale, cel mai ridicat nivel de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Deși prognoza pentru 2026 și 2027 sugerează o ușoară reducere la 5,6% și, respectiv, 5,1% din PIB, acest lucru nu aduce prea multă liniștire. Dintr-o perspectivă fiscală, cheltuielile militare par a fi un candidat evident pentru reduceri, dar în Rusia lui Putin, războiul conduce economia. Alte sectoare cheie, precum educația și sănătatea, înregistrează o creștere minimă sau chiar un declin, în ciuda retoricii Kremlinului privind prioritizarea bunăstării sociale. Nu este clar care este viitorul conflictului din Ucraina, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.
În Orientul Mijlociu, conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza a continuat, fiind chiar extins în Liban, scrie Reuters. În Siria, un grup bine coordonat de rebeli a răsturnat regimul lui Bashar al-Assad și acum încearcă să conducă țara.
În mediul de business, companiile din întreaga lume au încercat să se adapteze la dezvoltarea inteligenței artificiale. Dominanța companiilor tehnologice pentru investitori poate fi rezumată astfel: șapte firme de tehnologie reprezintă acum mai mult de o treime din capitalizarea pieței S&P 500. Cheltuielile de capital ale companiilor Big Tech sunt pe cale să depășească 200 miliarde de dolari anul acesta și să crească și mai mult în 2025, pe măsură ce Wall Street devine tot mai neliniștit cu privire la rentabilitatea investițiilor în inteligență artificială. Cele patru mari grupuri de tehnologie din SUA — Microsoft, Meta, Amazon și Alphabet (compania-mamă a Google) — au oferit investitorilor imagini asupra beneficiilor pe care le obțin din investițiile masive în inteligență artificială generativă, argumentând că acestea îmbunătățesc performanța serviciilor de bază și ajută la menținerea costurilor operaționale. Analiștii de la Citi prognozează că totalul cheltuielilor de capital ale celor patru companii se va ridica la 209 miliarde de dolari anul acesta, în creștere cu 42% față de 2023. Citi estimează că aproximativ 80% din această sumă este destinată centrelor de date.
Pentru România, anul 2024 a adus și succese: începând cu 31 martie, controalele la frontierele aeriene şi maritime interne au fost ridicate şi au început să se aplice normele Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea vizelor specifice. Recent, miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice restricțiile impuse României și Bulgariei la frontierele terestre și să devină membre depline ale spațiului Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. De asemenea, România a îndeplinit formal toate condiţiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver.
Estimările privind inflaţia pentru anul curent s-au revizuit crescător cu 0,4 puncte procentuale, la 5%, ca urmare a intensificării creşterilor de preţ în ultimul trimestru, rezultând o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale pentru media anuală, arată recent Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). România a fost campioană la inflație, în rândul statelor memebre UE, în 2024.
„Am avut o cheltuială bugetară cum rar s-a întâlnit și vedem că ajungem cu deficitul spre 9% și la o creștere a PIB de 1%. Asta arată o cheltuire ineficientă a banilor publici și o situație care nu e sustenabilă. (...) Vedem că am avut cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte CFA România, pentru DigiEconomic.
Mai mult, unii economiști afirmă că deficitul bugetar în creștere și lipsa unei strategii clare au determinat investitorii străini să își înghețe planurile pentru România sau chiar să le anuleze.
Din punct de vedere politic, 2024 a fost un an electoral. În iunie, românii au votat la alegerile locale și europarlamentare, iar în noiembrie și decembrie la prezidențiale și parlamentare. Așa cum știm, primul tur al alegerilor pentru președintele României a fost anulat, iar procesul electoral se va relua de la zero, anul viitor. Președintele Klaus Iohannis rămâne în funcție, CCR i-a prelungit mandatul, până la depunerea jurământului următorului șef al statului. Țara noastră are, de asemenea, și un nou Executiv, format din PSD, PNL și USMR. Vezi aici programul de guvernare.
