Noile reguli fiscale din UE prevăd reducerea graduală a datoriei din PIB
Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au încheiat lunile de discuţii aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord referitor la noile reguli fiscale, care vor viza ţinerea sub control a datoriei şi determinarea capacităţii blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, relatează Agerpres.
Cele 27 de state membre au încheiat miercuri negocierile începute înainte de pandemie privind noul regulament fiscal. Acordul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și reprezintă a patra revizuire a regulilor fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate şi Creştere se menţin: guvernele trebuie să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre UE obţin mai multă independenţă în modul în care îşi realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor şi principalele reforme şi investiţii pe care le implementează.
"Aceste reguli vor garanta stabilitatea financiară şi soliditatea finanţelor publice peste tot în Europa, în următorii ani. Pentru prima dată în 30 de ani, acest pact de stabilitate recunoaşte importanţa investiţiilor şi a reformelor structurale", a declarat ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire.
Reformele vin într-o perioadă în care datoriile publice au ajuns la un nivel record, în urma cheltuielilor masive din timpul pandemiei, iar blocul comunitar trebuie să facă noi cheltuieli pentru realizarea obiectivelor legate de climă, politică industrială şi securitate.
Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului şi datoriei din 2025 până în următorii patru până la şapte ani, existând opţiunea unei perioade mai lungi dacă o ţară adoptă reforme şi investiţii în domeniile prioritizate de UE.
Acordul introduce mai multă flexibilitate pentru ajustările fiscale
Limita superioară pentru deficitul bugetar rămâne la 3% din PIB. Noile reguli introduc "protejarea rezilienţei deficitului", o marjă dincolo de limita UE de deficit de 3% din PIB, care va fi folosită pentru planificarea cheltuielilor, pentru ca guvernele să aibă spaţiu de manevră dacă se întâmplă ceva neaşteptat, fără a încălca limita de 3% din PIB. Această marjă va fi de 1,5% din PIB.
Deficitul de 1,5% din PIB este acum noua ţintă generală pentru statele membre UE, înlocuind precedentul concept de "obiectiv pe termen mediu" (MTO) pe care ţările trebuiau să-l vizeze. Pentru multe state acesta era un deficit structural de 0,5% din PIB, astfel încât decizia de a impune acum nivelul de 1,5% din PIB le oferă spaţiu fiscal suplimentar.
Dacă deficitul depăşeşte 3% din PIB, se instituie procedura de deficit excesiv (EDP) şi anual trebuie redus deficitul cu 0,5% din PIB. După ce deficitul scade sub 3% din PIB, acesta va trebui să scadă cu 0,4% din PIB pe an în următorii patru ani, sau cu 0,25% din PIB în următorii şapte ani, dacă sunt adoptate reforme şi investiţii, până când se ajunge la un deficit de 1,5% din PIB.
Ţările care au un procent al datoriei din PIB de peste 90% vor trebui să-şi reducă datoria cu un punct procentual pe an. În cazul statelor care au un procent al datoriei din PIB între 60% şi 90%, reducerea va fi de 0,5% pe an.
