INTERVIU Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: promit că vom avea 10% pe venit, 16% pe profit și 19% TVA
2024 vine cu provocări semnificative pentru România. Dobânzile în acest an vor depăși 30 de miliarde de lei, ceea ce pe viitor va pune presiune și mai mare pe cheltuielile bugetului de stat. O spune ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-un interviu acordat DigiEconomic. El citează din Keynes în privința intervenției statului în economie și observă că a produs deja o scădere a ritmului de creștere lunară a deficitului bugetar. Promite că vom avea în continuare 10% impozit pe venit, 16% impozit pe profit și 19% taxa pe valoarea adăugată și spune că e conștient de îngrijorările și aspirațiile fiecărui cetățean.
Din anul 2023 mai este ceva mai mult de o lună până la final. Care este prioritatea dumneavoastră ca ministru pentru anul 2024?
N-aș vrea să încep foarte abrupt, dar nu am cum să nu remarc faptul că ne pregătim de un 2024 care vine cu provocări semnificative, mai ales în contextul în care acest an va fi marcat de mai multe rânduri de alegeri electorale. Este o perioadă în care stabilitatea politică și economică devin extrem de importante, iar responsabilitatea noastră ca oameni de stat este să gestionăm cu înțelepciune această perioadă și să ne asigurăm că nu luăm decizii care să compromită progresul țării pe termen lung.
Așadar, va fi esențial să asigurăm că politica fiscală și bugetară rămâne predictibilă și coerentă, indiferent de schimbările care pot avea loc în peisajul politic.
Ne-am asumat angajamentul ferm de a combate evaziunea fiscală și de a îmbunătăți colectarea veniturilor publice. Vom intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale prin măsuri inovatoare și digitalizare. În paralel, ne vom concentra pe optimizarea colectării veniturilor publice.
Nu putem subestima rolul vital pe care fondurile europene îl joacă în atingerea obiectivelor noastre ambițioase. Am fost ministru MIPE în două rânduri și am văzut cu ochii mei efectul multiplicator pe care îl generează. Vorbim despre fonduri reprezintă o oportunitate unică de a accelera progresele în sectoare cheie precum infrastructura, educația, sănătatea și cercetarea.
Fie că vorbim de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare, de A7 – Ploiești - Pașcani, A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului, dezvoltarea rețelelor de transport în București și Cluj, spitalele noi proiectate în toate regiunile țării sau miile de km de rețea nouă de apă canalizare, sunt doar câteva dintre investițiile din bani europeni pe care trebuie să le protejăm în această perioadă.
În ceea ce privește această luptă cu cheltuielile inutile pe care am început-o deja, suntem hotărâți să asigurăm cheltuieli responsabile, sub supravegherea atentă a bugetului lunar. Prin implementarea unor mecanisme eficiente de monitorizare, trebuie să ne asigurăm că fiecare leu este cheltuit cu înțelepciune și în conformitate cu nevoile prioritare ale cetățenilor. De asemenea, asigurarea unei protecții sociale eficiente și echitabile presupune o alocare bugetară atent gestionată.
Dacă ar fi să las și câteva puncte clare pe care mi le-am asumat ca obiective de ministru, ar fi:
- Modernizarea și digitalizarea ANAF;
- Identificarea resurselor financiare/fondurilor publice necesare pentru implementarea PNRR, respectiv reformei pensiilor si salarizării unice prin creșterea veniturilor pentru cei cu pensii mici;
- Descentralizarea financiară pentru dezvoltarea sustenabilă a autorităților financiare;
- Operaționalizarea Băncii de Dezvoltare a României, orientată pe dezvoltarea sectorului de afaceri autohton.
Care a fost cea mai mare provocare în anul 2023?
De departe cea mai mare provocare a fost nevoia de ajustare bugetară. Vedem că realitatea a adus cu sine o serie de schimbări neprevăzute. Unul dintre principalele aspecte cu care ne-am confruntat a fost nevoia de a reduce deficitul bugetar, având în vedere că veniturile nu au atins nivelurile prognozate, iar cheltuielile au rămas constante sau au crescut.
Reducerea deficitului bugetar a devenit astfel o prioritate imperativă, și după cum ați văzut în ultimele luni, deciziile nu se iau ușor. Ne-am găsit în fața unui moment în care trebuia să demonstrăm că abordarea noastră reflectă capacitatea de a adapta politica economică în fața provocărilor. Astfel, prin reforme fiscale responsabile și restrângerea cheltuielilor în anumite domenii, ne străduim să asigurăm sustenabilitatea finanțelor publice.
Ce consecința ne privea în ochi? Una fără precedent, dobânzile în acest an vor depăși 30 mld lei, ceea ce pe viitor va pune presiune și mai mare pe cheltuielile bugetului de stat. Mai mult, riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi: să pierdem investiții de peste 75 mld euro din fonduri europene.
Adică să le spulberăm celor vulnerabili, românilor noștri, visul la infrastructura de apă-canalizare, construit autostrăzi, drumuri naționale și județene, căi ferate, modernizare școli, modernizare spitale, investiții în cămine de bătrâni și multe, multe altele.
În lumina acestui context, nu pot să nu remarc asemănările situației actuale cu cele descrise de John Maynard Keynes în "Teoria generală a ocupării, dobânzii și banilor". Keynes argumenta că economiile trec prin perioade de instabilitate, iar guvernele trebuie să adopte politici flexibile pentru a contracara impactul acestor schimbări. Intervenția guvernamentală poate fi esențială pentru a atenua efectele ciclurilor economice, și astăzi ne confruntăm cu necesitatea de a avea strategii proactive în ceea ce privește politica fiscală și monetară.
Pentru noi, primul pas a fost să mergem spre cheltuieli. Nu mai puțin de trei pachete de măsuri de reducere a cheltuielilor publice au fost adoptate: OUG 34/2023 cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, Legea 296/2023 cu măsurile fiscal-bugetare care conțin desigur nu mai puțin de trei capitole cu reducere de cheltuieli și recenta adoptată OUG 90/2023 care plafonează cheltuielile statului și ale autorităților locale făcute din banii contribuabililor.
Concret, am gândit abordare mai atentă și planificată a tuturor cheltuielilor guvernamentale, pentru a ne asigura că suntem responsabili cu resursele financiare ale țării. Sunt exceptate de la aceste prevederi investițiile finanțate din Politica de Coeziune (fonduri europene) și din Planul Național de Redresare și Reziliență, acestea fiind acum oportunitatea istorică pe care o avem pentru continuarea procesului de modernizare a României.
Observăm deja o scădere a ritmului de creștere lunară a deficitului bugetar (medie lunară de 0.12% din PIB) prin monitorizarea limitelor de cheltuieli de funcționare ale statului, limitarea noilor angajări în sectorul public (peste 54 de memorandumuri cu peste 24.500 de posturi noi) pentru a permite respectarea angajamentelor față de CE precum și o mai bună încasare a banilor la bugetul de stat.
Cum ar funcționa mai bine ministerul? Care credeți că ar fi schimbările care ar face imaginea instituției mai solidă în fața societății?
Când vine vorba de ce am putea face, evident ca lista capătă proporții. Problema apare când tragem linie și vedem pe unde suntem.
Pentru început, transparența trebuie să fie cuvântul de ordine. Cetățenii trebuie să fie parte activă a procesului decizional. Să îi încurajăm să își exprime opiniile, să ne sugereze idei și să colaborăm în găsirea soluțiilor care să servească interesul comun.
Digitalizarea și eficiența operațională sunt, de asemenea, pe lista priorităților noastre. Implementarea soluțiilor digitale ne va ajuta să eficientizăm procesele interne.
Parteneriatul mai solid cu mediul privat, reducerea birocrației și integrarea principiilor de sustenabilitate sunt alte domenii-cheie pe care trebuie să le explorăm.
Care credeți că e cel mai important lucru pe care l-ați rezolvat în timpul acestui mandat?
Am menționat deja diminuarea ritmului de creștere al deficitului bugetar. Aș puncta încetinirea dinamicii de creștere a cheltuielilor statului la o medie lunară de 3% in perioada iunie-august, față 15% în perioada ianuarie-mai, raportate la cheltuielile aferente acelorași perioade în anul 2022.
Să nu uităm de aprobarea planului de măsuri pentru consolidarea fiscal bugetara privind:
- reducerea cheltuielilor publice.
- ajustarea fiscală bazată pe principiile echități fiscale.
- combaterea evaziunii fiscale.
- actualizarea redevențelor datorate bugetului ca urmare a exploatării resurselor minerale.
Nu aș omite nici inițierea procesului pentru digitalizarea ANAF și continuarea măsurilor de extindere a facturii electronice B2B, utilizarea informațiilor din casele de marcat, utilizarea informaților din factura electronica B2G, utilizarea sistemului e-transport, inițierea sigiliului electronic pentru monitorizarea traficul mărfurilor.
Mai subliniez reorganizarea și reforma privind piața jocurilor de noroc, dar și inițierea planului de restructurare a activității ANAF: Direcția Generală Mari Contribuabili, Direcția Generală Mari Averi, Direcția Generală Managementul Riscurilor și Direcția Generală Comerț Electronic.
Am reușit să menținem încrederea și credibilitatea țării noastre în ochii agențiilor de rating internaționale. Într-un climat economic global complex, în care evaluările agențiilor de rating joacă un rol esențial în determinarea accesului nostru la finanțare și costurile asociate, menținerea unui rating solid nu doar că facilitează accesul nostru la finanțare la costuri mai avantajoase, dar indică și faptul că suntem percepuți drept o destinație stabilă și de încredere pentru investiții.
Ce mesaj aveți pentru români în ce privește așteptările lor de la partea din economie de care vă ocupați în 2024?
Subliniez din capul locului că suntem conștienți de îngrijorările și aspirațiile fiecărui cetățean, fie că vorbim de îngrijorările legate de inflație, costurile de trai și siguranța locurilor de muncă.
Vom acționa pentru protejarea locurilor de muncă existente și crearea de noi oportunități de angajare. Ne concentrăm asupra dezvoltării abilităților și sprijinim formarea profesională pentru a asigura ca forța de muncă românească să fie pregătită pentru cerințele pieței.
De asemenea, ne-am asumat responsabilitatea de a stimula mediul de afaceri și de a crea un climat propice investițiilor. Prin măsuri menite să reducă birocrația și să faciliteze activitatea întreprinderilor, ne propunem să susținem antreprenoriatul și să generăm noi oportunități de angajare.
Bugetul național va fi elaborat cu atenție, cu accent pe finanțarea investițiilor atât acelor din fonduri europene (PNRR, programe operaționale 2021-2027), cât și a celor din bugetul național (Anghel Saligny, CNI), alocarea de fonduri pentru schemele de ajutor de stat destinate mediului de afaceri și asigurarea cheltuielilor cu funcționarea statului
Îmi doresc să nu ne atingem sub nicio formă de populație în calitate sa de consumator, totuși oamenii suportă impozitele directe: 9% TVA a rămas la alimente, 9% a rămas TVA la medicamente, 5% pentru energia termică și lemne, 5% pentru gazele naturale, 5% pentru alimentare cu apă și canalizare.
Promisiunea este că vom rămâne în continuare cu un sistem fiscal de invidiat pe plan european, tocmai pentru că înțelegem importanța protecției populației în calitate de consumator, a investițiilor dar și a unei politici fiscale echilibrate, iar astfel avem 10% impozit pe venit, 16% impozit pe profit, 19% taxa pe valoarea adăugată toate aceste lucruri nu fac decât ca politica fiscală să rămână în continuare prietena investitorilor.
