Dăianu: România nu este suprataxată. Cetățenii n-au cunoștințe bune economice. Educația financiară se adresează celor care iau decizii
România nu este suprataxată, ci colectează puţin, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la dezbaterea asupra lucrării "Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială". El a mai zis că cetăţenii trebuie să aibă cunoştinţe mai bune economice şi financiare și că educația financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii, guvern, partide politice și parlament. Între timp, România este cap de listă în Uniunea Europeană la taxarea salariilor mici.
Potrivit acestuia, există însă dezechilibre foarte mari, unele sectoare fiind mult mai taxate decât altele, aici intrând şi categorii de contribuabili.
"Vulnerabilitatea noastră este cunoscută, este evocată şi de Banca Naţională, este menţionată constant de Consiliul Fiscal la noi. Avem deficit structural, deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB - şi ai şi un cont curent care are un deficit mare, cu o finanţare externă aproape jumătate. În România există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit bugetar foarte mare pentru că va afecta venituri ale oamenilor. E o teză care prevalează că România este suprataxată. România nu este suprataxată. România colectează, într-adevăr, foarte puţin. Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare mult mai taxate decât altele, mai mult mă refer şi la categorii de contribuabili", a afirmat Daniel Dăianu, citat de Agerpres.
Preşedintele Consiliului Fiscal a făcut referire şi la educaţie financiară, precizând că cetăţenii trebuie să aibă cunoştinţe economice şi financiare mai bune.
"Că vorbim despre stabilitate financiară, educaţie financiară, noi toţi cerem ca cetăţenii să ştie mai mult. Cetăţenii trebuie să aibă cunoştinţe mai bune economice şi financiare. Este bine să fie aşa. Educaţia financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii, experţilor din guverne, dacă există, experţilor din partide, dacă există, şi parlamentarilor. Într-o ţară care vrea să aibă politici serioase, ar trebui să se discute în comitete parlamentare, să existe audieri, cu experţi, să vină cei de la Banca Centrală, cei de la Consiliul Fiscal - să vină experţi din mediul academic şi să exprime un punct de vedere. Aţi văzut la noi cum se întâmplă dezbaterile: în 6 ore, într-o zi, s-au terminat dezbaterile pe un proiect de buget, nu se discută pe probleme de stabilitate financiară", a adăugat el, citat de agenția de presă a statului.
Banca Naţională a României a organizat joi o dezbatere asupra lucrării "Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială".
Daniel Dăianu s-a remarcat în societate ca macroeconomist. El a lucrat doar în mediul academic de stat și a fost funcționar și demnitar al statului român.
În prezent este președintele Consiliului Fiscal, după ce a fost oficial al Băncii naționale și ministru de Finanțe în 1998, în perioada declanșării celei mai mari crize economice pe care a parcurs-o România după Revoluție. Este membru al uneia dintre Academiile României.
O analiză KPMG arată că România are cele mai mari taxe din Uniunea Europeană pe salariile mici. După ajustarea de la 1 iulie, care n-a intrat încă în plată, cu tot cu neimpozitarea a 300 de lei, taxarea ajunge la 37%. În regiune, în centrul și estul Europei, taxele pe salariul minim sunt semnificativ mai mici: 17,88% în Slovacia, 22,40% în Bulgaria, 29,29% în Polonia și 33,5% în Ungaria. În Marea Britanie, de exemplu, venitul minim de până la 1.000 de lire pe lună nu este taxat, în ideea că nu reprezintă un risc sistemic și este oricum un venit care te transformă în caz social.
La taxa pe valoarea adăugată, România are același procent standard cu al Germaniei, de 19%. Accizele sunt armonizate cu nivelurile din UE, complexitatea sistemului fiscal românesc lăsând puține șanse pentru a face comparații unul la unul cu celelalte țări europene.
