Creșterea PIB dezamăgește. Băncile își revizuiesc în scădere prognoza pentru acest an

Dragoș Comache Data publicării: Data actualizării:
romania economie pib
sursa: gettyimages.com/

Evoluție dezamăgitoare a economiei în al doilea trimestru. Creșterea din al doilea trimestru s-a împotmolit. Datele INS arată doar un avans minim, după un prim trimestru aproape la fel de slab, în condițiile în care toți analiști, dar și oficialii BNR, se așteaptau la creștere mai consistentă.

Produsul Intern Brut a crescut în al doilea trimestru cu 0,1% față de trimestrul precedent. Economia este în pierdere de viteză, după ce în primele trei luni avansul a fost de 0,5%. Comparativ cu același trimestru din 2023, avansul a fost de 0,8%.

Cifrele sunt cu mult sub estimările analiștilor consultați de Bloomberg. Ei se așteptau ca, față de trimestrul anterior PIB-ul să crească cu 1,7% și cu 2,3% față de perioada aprilie-iunie 2023.

Cumulat, în prima jumătate a anului creșterea economică este una anemică, de 0,7%.

Datele slabe i-au luat prin surprindere economiștii principalelor bănci de pe piața locală.

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, a spus pentru Digi24 că evoluția arată surprinzător dacă ne uităm la datele publicate până acum de INS.

”Pe de-o parte, dacă ne uităm pe partea de cerere avem consumul privat, consumul gospodăriilor populației, care cel mai probabil a avut o contribuție semnificativ pozitivă. Să ne uităm numai la vânzările cu amănuntul, care au fost foarte puternice în trimestrul al II-lea, și la indicatorii de încredere a consumatorilor, care au atins maximul ultimelor 3 ani. De asemenea investițiile, dacă ne uităm în special la construcțiile inginerești, ar trebui să fi susținut creșterea economică. Pe de altă parte, un factor negativ importante sunt exporturile nete. Cel mai probabil, dacă ne uităm la deficitul comercial care s-a mărit în trimestrul al II-lea, vor avea o contribuție negativă. Practic consumul intern a susținut un ritm alert de creștere a importurilor. Pe de altă parte, exporturile fiind mai legate de lanțurile de producție din industria auto, au avut de suferit datorită cererii reduse din din Germania, în special”, arată economistul.

Evoluția economiei pare să fi fost o surpriză și pentru oficialii Băncii Naționale a României.

În comunicatul publicat după ultima ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară se arată că „cele mai recente date și analize indică o creștere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut”.

Însă, pentru a vedea factorii care au determinat această creștere modestă, economiștii așteaptă datele detaliate ce vor fi publicate de INS pe 6 septembrie.

Economiștii Erste cred că INS a folosit probabil estimări pentru ultima lună a trimestrului doi și, prin urmare, sunt posibile revizuiri ale cifrelor.

Dar chiar și fără aceste date, bancherii au început să scadă prognoza de creștere economică pentru acest an.

”Având în vedere datele actuale, modelul nostru indică spre o creștere de 1,4% a PIB pentru întregul an. Punem prognoza de 2,6% sub revizuire, cel mai probabil în scădere, și așteptăm mai multe detalii din comunicatul din 6 septembrie. Având în vedere tendințele de bază ale datelor de înaltă frecvență, o creștere de 2,0% pentru întregul an e mai probabilă”, se arată într-o notă a băncii austriece.

În același ton este și analiza economiștilor ING. Ei și-au revizuit prognoza de creștere economică pentru 2024 de la 2,8% la 2,0%, cifră pe care o consideră optimistă. Economiștii mai notează că, cu excepția cazului în care a doua jumătate a anului depășește vizibil prima jumătate, riscul unei lipse de progres sau chiar al unei încetiniri față de rata de creștere de 1,5% de anul trecut a crescut considerabil. Totuși, ei rămân precauți având în vedere că experiența anterioară arată că nu este neobișnuit ca revizuirile datelor să surprindă în ambele direcții.

Evoluția dezamăgitoare a economiei ar putea forța Banca Națională să continue relaxarea politicii monetare. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat vineri, după ce Banca Centrală a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul anului de la 4,9% la 4%, că viitoarele reduceri ale dobânzii cheie vor depinde date.

”Nu ne aventurăm să spunem foarte multe despre ce vom face, pentru că rămânem dependenţi de ce se întâmplă. Suntem data dependent. În plus, urmează toamna şi campania electorală şi sunt multe necunoscute. Legat de perspectiva fiscală, lucrăm cu datele pe care le avem disponibile în momentul actual. Nu ştim ce politici se vor aplica. Prin urmare, această traiectorie este dependentă şi de viitorul politicilor fiscale", a declarat Guvernatorul.

Următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc pe 4 octombrie.