Se redeschid minele de uraniu în lume. Presiuni mari pentru reluarea ideii energiei nucleare. România a închis zăcământul
Atât în SUA cât şi în ţările aliate, proprietarii minelor de uraniu lăsate în conservare au reluat operaţiunile pentru a profita de creşterea cererii pentru combustibil nuclear, transmite Bloomberg. România și-a închis mina de exploatare a uraniului în 2021. Apar presiuni mari pe producția de energie nucleară
Singura exploatare minieră de zăcăminte de uraniu din România, cea de la Crucea-Botușana din județul Suceava, unde explorările au debutat în 1965, a fost ordonat să fie închisă în 2021, prin plan de guvern. În acest fel, România a pierdut, cel puțin temporar, avantajul de a dispune de un ciclu nuclear complet, compus din extracție de uraniu brut, procesare și fabricare de combustibil nuclear și utilizare finală pentru producerea de energie electrică, extracție de uraniu brut, procesare și fabricare de combustibil nuclear și utilizare finală pentru producerea de energie electrică.
Cel puţin cinci producători americani au decis să redeschidă mine de uraniu în state precum Wyoming, Texas, Arizona şi Utah, unde producţia era la un ritm susţinut până când guvernele şi-au schimbat atitudinea faţă de energia nucleară după dezastrul de la Fukushima.
Grupul canadian Cameco a început şi el să majoreze producţia la minele de uraniu MacArthur River şi Key Lake din provincia Saskatchewan, vestul Canadei, după ce a îngheţat operaţiunile între 2018 şi 2021 din cauza condiţiile nefavorabile de pe piaţă.
Acum însă, pe măsură ce guvernele se îndreaptă din nou spre energia nucleară pentru a-şi atinge obiectivele de emisii iar producătorii de uraniu au probleme în a satisface cererea, preţurile la uraniu sunt în creştere. Iar asta da operaţiunilor din domeniul uraniului, care odată nu erau profitabile, şansa de a acoperi un decalaj de aprovizionare
Aproximativ două treimi din producţia mondială de uraniu vine din Kazahstan, Canada şi Australia.
Pe măsură ce ţările se gândesc din ce în ce mai serios la energia nucleară pentru a răspunde la schimbările climatice, cererea de uraniu a explodat. Agenţia Internaţională a Energiei Atomice estimează că lumea va avea nevoie de peste 100.000 de tone de uraniu pe an în 2040, o cantitate care necesită dublarea mineritului şi procesării faţă de nivelul actual.
Grupul canadian Cameco Corp. şi cel kazah Kazatomprom, care împreună sunt responsabile pentru jumătate din oferta mondială, au avut probleme în a majora producţia. Firmele au avertizat că au apărut unele blocaje operaţionale care vor avea drept rezultat reducerea producţiei de uraniu în următorii ani.
Bloomberg subliniază că producţia care va veni de la aceste mine, care majoritatea sunt mici şi se apropie de sfârşitul vieţii lor, va reprezenta o mică parte din aprovizionarea mondială cu uraniu.
Presiune pe producția nucleară
Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a cerut luni băncilor globale de dezvoltare, şi acţionarilor lor guvernamentali, să finanţeze noi proiecte în domeniul energiei nucleare, avertizând că un eventual eşec ar întârzia tranziţia energetică, transmite Reuters.
Într-un interviu pentru Financial Times, Rafael Grossi a apreciat că lipsa de finanţare pentru energie nucleară din partea unor bănci multilaterale precum Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare este în contratimp cu dorinţele majorităţii acţionarilor lor, adăugând că a avut loc o schimbare majoră cu privire la perspectivele energiei nucleare, din cauza crizei climatice şi a războiului din Ucraina.
"Toate aceste bănci de dezvoltare şi instituţii financiare internaţionale sunt demodate şi în contratimp cu ceea ce se întâmplă. Perspectiva băncilor pare să fie una de tip "post-Cernobâl", care nu mai corespunde cu indicaţiile politice venite din partea ţărilor şi ideile şi proiectele pe care le vedem", a spus Grossi.
Liderii lumii sunt aşteptaţi luna aceasta la Bruxelles, unde va avea loc primul summit al energiei nucleare şi unde sunt aşteptaţi să discute cum să depăşească opoziţia unui mic număr de ţări, precum Germania, la ideea de a utiliza bănci de dezvoltare pentru a finanţa proiecte de centrale nucleare, a spus Grossi.
Apelul lansat de AIEA pentru a modifica practicile de creditare ale băncilor de dezvoltare vine după o campanie de succes demarat de marii producători de energie nucleară din UE, precum Franţa, pentru a convinge Banca Europeană de Investiţii să deschidă calea pentru a finanţa proiecte în domeniul energiei atomice.
Banca Mondială nu a mai sprijinit proiecte în domeniul energiei nucleare după 1959, atât din cauza opoziţiei Berlinului cât şi a îngrijorărilor exprimate de alte acţionari că răspândirea tehnologiei nucleare ar putea fi utilizată pentru a produce arme nucleare. Într-un comunicat de presă, Banca Mondială a precizat că orice decizie cu privire la extinderea "capacităţilor interne" în domeniul energiei nucleare ar necesita un sprijin larg din partea acţionarilor, în condiţiile în care deciziile din boardul director sunt luate pe bază de consens.
Agenţi Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) estimează că investiţiile anuale în energia nucleară vor trebui să se dubleze până la 100 de miliarde de dolari în 2030, de la aproape 50 de miliarde în 2022, pentru a putea fi îndeplinit obiectivul ajungerii la neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050.
România și centrala ei nucleară
România are centrală nucleară la Cernavodă. Prevăzută cu 5 reactoare, sunt funcționale doar două.
Nuclearelectrica, firmă de stat care operează Centrala de la Cernavodă, a anunțat recent că a semnat la Roma un Memorandum de Înțelegere cu SACE și Ansaldo Nucleare pentru a avansa dezvoltarea și finanțarea retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavoda și Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă.
Ansaldo Nucleare si-a exprimat interesul pentru formularea unei oferte pentru furnizarea de servicii de inginerie și management de proiect, achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a componentelor și sistemelor, în principal pentru partea clasica a centralei, necesare pentru finalizarea și punerea în funcțiune atât a proiectului Unității 1, cât și a Unităților 3 și 4 și a confirmat interesul de a depune o ofertă privind furnizarea serviciilor menționate mai sus.
