Când nu bate nici vântul și nu e nici soare, suntem net importatori de energie
Încă o data se verifică că România mai este net exporator de energie doar atunci când aportul regenerabilelor, eolian și fotovoltaic, este mare. Mai clar, când bate tare vântul sau este senin în mare parte din țară.
Avem circa 3.100 de MW instalați în eolian și peste 1.000 MW în fotovoltaic. Vânt puternic și soare înseamnă că o bună parte din această capacitate să inte în producție imediată, pentru că, prin lege, electricitatea produsă de regenerabile trebuie preluată automat în sistem. Pentru că, în aceste cazuri, consumul intern nu ține pasul cu producția, surplusul se duce la export.
Iar acest suplus provine aproape exclusiv de la regenerabile, așa cum se poate vedea în diagrama producție/consum a Transelectrica, operatorul Sistemului Național de Transport al electricității.
Vedem cum, din 9 martie până în prezent, am trecut de la o producție totală instantanee de circa 6.500 MW la una de 9.200 MW(în 11 martie), apoi iar la 6.500 MW, în prezent.
Când a urcat producția la 9.200 MW, ce s-a întâmplat este că a intrat un aport mare de energie eoliană – până la 2.600 MW. Consumul nu a urcat în aceeași măsură ca producția, rămânând până înb 8.000 MW, așa că surplusul s-a exportat la vecini.
Este o corelație directă între producția de energie eoliană(curba de culoare verde) și soldul net al schimburilor comerciale transfrontaliere (curba de culoare roșu deschis).
Cu cât mai mare aportul eolian, cu atât mai mare exportul. S-a ajuns chiar, la miezul noptii de 11 spre 12 martie, să ajungem să înregistrăm un export net de peste 2.000 MW, la o producție de puțin peste 6.000 MW, adică la o marjă de 30%.
Ulterior, vântul a încetat să bată. Se vede cu producția de energie eoliană coboară rapid , de la 2.500 MW la aproape 0. În același timp și cu aceeași dinamică, crește importul net, așa că, în prezent, avem un sold negativ al comerțului cu electricitate de circa 1.000 MW.
Se întâmplă să fie și înnorat, în mare parte din țară, așa că nu contăm nici pe aportul fotovoltaicelor.
Prin urmare, importăm energie. Faptul că energia regenerabilă găsește atât de ușor drumul către export este că este cea mai ieftină, pentru că este subvenționată de toți consumatorii, prin sistemul certificatelor verzi.
Dacă nu ai suficient consum intern pentru a absorbi această producție, ea pleacă în piețele de la vecini, Ungaria, Bulgaria, chiar Republica Moldova, pentur a se consuma acolo. La acest moment, producția României este acoperită majoritar de Hidroelectrica – peste 30%, de termocentralele pe gaze, de centrala nucleară de la Cernavodă și de termocentralele pe cărbune. Restul surselor, eolian, fotovoltaic, contează doar marginal în SEN.
