Infrastructura trădează din nou România. Europa trece la mașina electrică, noi am trece, dar nu avem unde să o încărcăm
Europa se află în plină tranziție spre transportul verde. Dar România nu este pregătită pentru revoluția mașinilor electrice. Ca în aproape orice domeniu, infrastructura este punctul slab. Avem prea puține stații de încărcare, în schimb stăm bine la planuri. Dar, ca mai mereu, aceste planuri nu sunt foarte realiste.
România avea la sfârșitul anului trecut 2.754 de stații de încărcare pentru mașinile electrice, potrivit datelor Asociației Producătorilor de Automobile Europen (ACEA). Asta înseamnă doar 0,4% din numărul total de peste 630.000 de stații din Uniunea Europeană.
Suntem pe locul 11 la nivel european, dar toate celelalte țări din urma noastră sunt mici. Asta ne trimite direct pe ultimul loc dacă raportăm numărul de stații la populație – doar 0,1 puncte de încărcare la mia de locuitori.
Deși numărul stațiilor de încărcare din România a crescut anul trecut cu 66%, suntem departe de liderii europeni: Țările de Jos (144.453), Franța (119.255) și Germania (120.625).
Doar aceste trei state găzduiesc două treimi din toate punctele de încărcare din Europa, deși au 22% din suprafața UE. De exemplu, Olanda, statul cu cea mai bună infrastructură, are de peste 52 de ori mai multe puncte de încărcare decât România, care are o suprafață de șapte ori mai mare.
România nu stă bine nici în ceea ce privește raportul dintre mașinile electrice și punctele de încărcare. La finalul anului trecut, în România erau înmatriculate 42.074 vehicule electrice, ceea ce înseamnă că o stație de încărcare deservește, în medie, 15,2 vehicule. Dacă adăugam și cele câteva zeci de mii de vehicule plug-in hybrid, raportul crește și mai mult. Dar, potrivit UE, raportul optim este de zece vehicule electrice la un încărcător public.
Autoritățile de la București au însă planuri mari. Cu banii din PNRR, România vrea să crească numărul de stații de încărcare la 30.000 până la mijlocul anului 2026. Din acestea, 71% ar urma să fie în mediul urban, 19% în mediul rural și 10% vor fi amplasate pe rețeaua de drumuri și autostrăzi.
Informațiile din documentele oficiale arată că, pe lângă punctele de reîncărcare deja existente, ținta națională este formată din:
- 2.896 de puncte de reîncărcare electrică care vor fi realizate pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, conform strategiei CNAIR;
- 13.283 puncte de reîncărcare finanțate prin componenta Fondul local din PNRR. Dintre acestea, 13.200 sunt stații de mare putere, ce vor fi distribuite în reședințele de județ (4.000), municipii (1.876), orașe (1.600) și în comune (5.724);
-2.000 de puncte de reîncărcare amplasate în mediul urban cu bani din componenta Valul Renovării din PNRR, din care 1.000 de puncte de reîncărcare cu putere înaltă și 1.000 cu putere normală;
- cel puțin 10.000 de alte puncte de reîncărcare finanțate din surse naționale, alte finanțări ale UE (inclusiv Politica de coeziune) și din surse private.
Asta înseamnă că, în doi ani și jumătate, în România trebuie instalate 27.246 de stații de reîncărcare, adică de zece ori mai multe decât cele care sunt în funcțiune deja. Practic, în fiecare săptămână ar trebui montate 197 de puncte de încărcare. Este însă o sarcină imposibilă, în condițiile în care anul trecut au fost instalate doar 21 de stații pe săptămână.
Dar nevoile sunt și mai mari. Un raport mai vechi al ACEA sugera că țara noastră are nevoie de aproape 60.000 de puncte de încărcare până în 2030.
Dar nu doar România întâmpină greutăți în tranziția spre mobilitatea electrică, ci toată Europa.
Cel mai recent raport al Asociației Producătorilor de Automobile Europeni dezvăluie un decalaj alarmant între numărul actual al punctelor publice de încărcare pentru mașinile electrice și ceea ce ar fi necesar în realitate pentru a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor.
Asta în condițiile în care vânzările de mașini electrice din Uniunea Europeană au crescut de trei ori mai repede decât instalarea punctelor de încărcare între 2017 și 2023.
Iar pentru a atinge obiectivele ambițioase ale Europei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, e nevoie de adoptarea în masă a mașinilor electrice în toate țările UE. Dar acest lucru nu se va întâmpla fără disponibilitatea pe scară largă a infrastructurii publice de încărcare în întreaga regiune, spune directorul general al ACEA, Sigrid de Vries.
Datele Asociației arată că puțin peste 150.000 de puncte publice de încărcare au fost instalate anul trecut în întreaga Uniune (în medie mai puțin de 3.000 pe săptămână), ajungând la un total de peste 630.000.
Potrivit Comisiei Europene, până în 2030 ar trebui instalate 3,5 milioane de puncte de încărcare. Atingerea acestui obiectiv ar însemna instalarea a aproximativ 410.000 de puncte de încărcare publice pe an (sau aproape 8.000 pe săptămână), de trei ori mai mult decât rata de instalare de anul trecut.
Însă ACEA estimează că, de fapt, vor fi necesare 8,8 milioane de puncte de încărcare până în 2030. Atingerea acestui lucru ar necesita instalarea a 1,2 milioane de încărcătoare pe an (sau peste 22.000 pe săptămână), de opt ori mai mult decât cifrele din 2023.
Diferența semnificativă dintre estimările Comisiei și cele ale ACEA este dată de mai mulți factori. Industria arată că reprezentanții Comisiei Europene subestimează numărul vehiculelor care vor avea nevoie de acces la stațiile de încărcare până în 2030. Estimarea acestora este de 30 de milioane, față de 65 de milioane estimate de Strategy& și Fraunhofer ISI și utilizate în calculele ACEA. Cifrele Asociației includ și camionetele electrice, care sunt încărcate folosind aceeași infrastructură ca și mașinile electrice, precum și vehiculele plug-in hybrid, în timp ce Comisia ia în calcul doar autoturismele electrice.
În plus, în calculele sale, Comisia Europeană s-a bazat pe un consum semnificativ mai mic al vehiculelor electrice și plug-in hybrid decât cel din viața de zi cu zi.
Dar toată această tranziție nu e deloc ieftină. O analiză a Mckinsey arată că, în cel mai conservator scenariu, valoarea investițiilor în stații de încărcare s-ar ridica la 40 de miliarde de euro până în 2030. La asta s-ar mai adăuga alți 41 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor electrice.
