India critică taxele de carbon „sufocante” impuse de UE asupra importurilor. „Este o barieră comercială”, spun oficialii
Ministrul de Finanțe din India, Nirmala Sitharaman, a criticat taxa de carbon pe care Uniunea Europeană plănuiește să o aplice asupra importurilor, calificând-o drept o „barieră comercială” arbitrară care va afecta țările în curs de industrializare.
Sitharaman a declarat că Mecanism de ajustare a carbonului la frontieră al UE (CBAM), prin care se vor aplica tarife la import începând din 2026, va împiedica tranziția țărilor în curs de dezvoltare de la combustibilii fosili la energie verde, făcând această schimbare mai dificil de finanțat, potivit Financial Times.
La 1 octombrie 2023, CBAM a intrat în faza de tranziție, primele perioade de raportare pentru importatori fiind încheiate la 31 ianuarie 2024 și 30 aprilie 2024. CBAM va intra permanent în vigoare începând din 2026, dar inițial se va aplica numai unui anumit număr de produse cu un risc ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, precum fierul și oțelul, cimentul, îngrășăminte, aluminiu, hidrogen sau amoniac. Mecanismul va funcționa prin achiziționarea de certificate de către importatori.
„Sunt unilaterale și nu sunt de ajutor”, a spus Sitharaman într-o conferință, potrivit Financial Times. „Este o barieră comercială. Ești sufocat de măsuri care nu vor facilita tranziția verde”, a adăugat ea.
Mecanismul, aprobat anul trecut, a provocat îngrijorare în rândul reprezentanților industriilor grele din India. Un raport realizat de Centrul pentru Știință și Mediu din New Delhi a estimat că CBAM ar rezulta într-o taxă suplimentară de 25% pe produsele (cu o amprentă mare de carbon) exportate din India în UE, o povară care, la nivelurile din 2022-2023, ar fi echivalentă cu 0,05% din PIB-ul țării.
India se bazează pe cărbune pentru mai mult de jumătate din producția sa de energie electrică și pentru alimentarea directă a unei mari părți din producția de bunuri, precum oțelul.
New Delhi a fost, de asemenea, nemulțumită de controversata lege europeană anti-defrișare, care prevede că, pentru vânzarea anumitor produse în UE, va fi nevoie de o ”declarație de diligență”, respectiv companiile trebuie să demonstreze că lanţurile lor de aprovizionare nu contribuie la distrugerea pădurilor. După critici internaționale pe scară largă asupra legii anti-defrișare, care urma să intre în vigoare în decembrie, Bruxelles-ul a propus săptămâna trecută o amânare cu un an a implementării sale.
Sitharaman a spus că India ar putea atinge neutralitatea climatică în 2070, dacă nu se confruntă cu provocări „unilaterale” externe, precum CBAM și inițiativele împotriva defrișărilor.
„Aceasta este o altă măsură care poate afecta țări precum India”, a spus ea despre legea anti-defrișare. „Vom avea perturbări majore în lanțul de aprovizionare, ceea ce nu va ajuta țările care cheltuiesc mult pe costurile tranziției.”
Sitharaman a spus că India și-a exprimat îngrijorările în fața de UE „de mai multe ori” și o va face din nou, dar că nu se așteaptă ca această problemă să afecteze negocierile comerciale în curs cu blocul comunitar.
„Sunt sigură că nu va escalada până la nivelul în care să afecteze discuțiile”, a adăugat ministrul de Finanțe. „Dar preocupările noastre vor fi cu siguranță exprimate.”
Ignacio Garcia Bercero, cercetător la think-tank-ul Breugel din Bruxelles, a declarat că măsurile Uniunii Europene sunt menite să răspundă provocării globale privind schimbările climatice și distrugerea naturii, nu din motive protecționiste.
Ngozi Okonjo-Iweala, directorul general al OMC, a declarat pentru Financial Times luna trecută că o taxă globală pe carbon este necesară, dar că țările mai sărace ar trebui să plătească mai puțin.
