Importăm gaze din două direcții pe motiv de preț atractiv. Costul gazului scade accelerat
România importă gaze din două direcții, Bulgaria și Ungaria, un total de 4,2 milioane de euro, adică aproximativ 12% din consumul total de 38,8 milioane de metri cubi. Cel mai mult vine din Bulgaria – 3,4 milioane metri cubi. Chiar dacă România bagă la loc gaze în depozite, că n-avem ce face cu ele. Prețul gazului este mai mic cu 50% decât vara trecută, importurile sunt provocate de prețul atractiv.
România importă în primul rînd din Bulgaria, via Turcia, care este de facto noul hub al gazului pentru Europa Sudică, prin gazoductul Southstream. Apoi din Ungaria, via Viena, unde gazul ajunge direct la hub-ul de la Baumgarten, referința pentru Europa Centrală și de Est.
Având în vedere că importul nu se poate pune pe seama unei cereri de gaze ieșite din comun (producția curentă și extracția din depozite pot asigura tot consumul intern), acesta se face pe motive de preț.
Dacă nu știm prețul cu care este luat gazul din Turcia, pentru că încă nu există cotații oficiale de hub, știm , în schimb, cu cât vine de la Viena. Iar prețul gazului la Viena este mai mic decât cel de pe piața locală, de unde avantajul de a aduce din import. Astfel, tranzacțiile din piața spot vieneză se fac acum la 24-25 euro/MWh, adică, prin conversie, la aproximativ 120lei/MWh.
Spre comparație, pe Bursa Română de Mărfuri, tranzacțiile se fac la 130-134 lei/MWh. Nu cu mult mai scump, dar, de precizat, cantitățile disponibile sunt mai mari la Viena, de unde imboldul traderilor locali de a aduce gaz de acolo, chiar plătind un tarif de transport mai mare.
La Baumgarten se tranzacționează curent pachete de câteva zeci de mii de MWh, în schimb, la BRM, tranzacțiile se fac cu câteva sute, rar, câteva mii de MWh. Fiind aproape de sfârșitul sezonului rece, probabil că, doar cu unele excepții, consumul de gaze se va reduce și mai mult, prin urmare, și prețul se va reduce.
Acest lucru rezidă din faptul că depozitele se gaze sunt încă pe aproape jumătate pline iar, în general, cererea de gaze la nivel european este la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, potrivit unui raport al Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA).
Problema, în acest moment, nu mai este cu prețul gazului, ci cu cererea efectivă. În România, cererea din partea sectorului industrial este la niveluri istoric reduse.
Pentru viitor, sunt prognozate creșteri de consum, din spusele directorului Transgaz, Ion Sterian, dar care vor veni din noile termocentrale ce vor fi construite, la Elcen, la Iernut, la Mintia. Pe termen scurt însă, nimic care să justifice o creștere semnificativă de consum.
