Criza energetică în Europa s-a terminat. De ce rămân prețurile la gaze ridicate
În perioada 2021-2023, timp de aproximativ 500 de zile, Europa a fost cuprinsă de o criză energetică fără precedent, caracterizată de prețuri record, în special pentru gazele naturale. După ce au atins niveluri istorice în vara anului 2022, prețurile gazelor naturale au scăzut cu peste 80% până în iarna anului 2023, dar rămân în continuare mari. Criza energiei a trecut, dar cu un cost destul de mare. În ansamblu, Europa s-a adaptat și a reușit să acumuleze stocuri substanțiale de gaze naturale, dar situația rămâne fragilă și prețurile volatile.
Europa s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent timp de aproximativ șaptesprezece luni, deoarece prețurile cărbunelui, gazelor naturale și energiei electrice au crescut la maxime istorice. Guvernele de pe tot continentul s-au grăbit să introducă măsuri de economisire a energiei și să implementeze politici de conservare, în timp ce gospodăriile și întreprinderile au fost nevoite să reducă rapid consumul.
Războiul din Ucraina a perturbat aprovizionarea cu energie, deoarece Uniunea Europeană (UE) a interzis schimburile comerciale cu țiței rusesc și a stabilit ca obiectiv eliminarea treptată a importurilor cu produse petroliere din Rusia până în 2027. În plus, trei din cele patru linii ale conductei Nord Stream au fost avariate de explozii necunoscute, limitând opțiunile de aprovizionare ale Europei.
Cea mai acută fază a crizei energetice a avut loc în vara anului 2022
La 22 august 2022, prețul de referință al gazelor naturale în Europa a sărit de 300 EUR megawat-oră (MWh), cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
sursă: TRADING ECONOMICS
Între timp, după aproape 500 de zile, Europa s-a adaptat, a reușit să găsească noi furnizori și să aducă stocurile de gaze naturale lichefiate (GNL) la niveluri confortabile. Prețurile gazelor europene au revenit la normal, dar rămân peste nivelul la care erau înainte de criză.
„Deși prețurile gazelor naturale în Europa rămân mai mari decât erau înainte de criză, situația s-a îmbunătățit dramatic. Există mai multe motive pentru care acest lucru s-a întâmplat.
În primul rând, a existat o pierdere structurală a cererii, parțial din cauza reducerii activității economice și parțial din cauza politicilor de conservare.
În al doilea rând, au crescut importurile de gaze prin conducte din Norvegia, precum și importurile de GNL din Statele Unite și alte țări. În plus, a fost și un pic de noroc, deoarece în aceste condiții extraordinare, europenii au reușit să-și clădească stocuri suficiente pentru a se pune la adăpost”, susțin specialiștii din domeniu.
Europa importă pe fondul scăderii producției
Motivul scăderii continue a producției în Europa este eliminarea treptată a zăcământului de gaze naturale Groningen, cel mai mare din Europa, unde o serie de cutremure au determinat guvernul olandez să închidă producția.
Potrivit Eurostat, consumul total de gaze în primele șase țări consumatoare ale UE (Germania, Italia, Franța, Țările de Jos, Spania și Polonia) a scăzut cu 17% în primele zece luni ale anului 2023, comparativ cu media pe ultimii cinci ani. Evident, industriile consumatoare de energie, cum ar fi cele chimice și producția de oțel, au trebuit să suporte greul ajustării.
Producția totală în primele șase țări producătoare de gaze din UE (Germania, Italia, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și România) a scăzut cu 41% în primele zece luni ale anului 2023, comparativ cu media înregistrată pe ultimii cinci ani.
Toate cele 27 de state membre ale UE sunt importatoare de energie, iar acest statut este puțin probabil să se schimbe în viitorul apropiat. Cu opțiuni de aprovizionare limitate față de trecut, consumatorii europeni vor trebui să se obișnuiască cu prețurile volatile ale gazelor naturale, deoarece acestea vor fi determinate de schimbările geopolitice, limitările tehnologice din domeniu și de cum decurg negocierile cu țările exportatoare.
