Ce trebuie să facă fermierii din UE pentru a proteja mediul? Gazele cu efect de seră trebuie reduse, măsurile declanșează proteste
Uniunea Europeană (UE) trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul agricol pentru a-și atinge obiectivele de mediu și a încetini ritmul încălzirii globale. Totuși, în ultimul an, eforturile UE de a „înverzi” agricultura au stârnit proteste intense din partea fermierilor, iar aceste tensiuni au dus la slăbirea sau chiar abandonarea unor propuneri de mediu.
Situația este următoarea: mai mult de 80% din habitate sunt afectate, conform Agenției Europene de Mediu (EEA), iar doar 27% din speciile evaluate au un statut de conservare „bun”. Majoritatea solului european este nesănătos, 60-75% conținând prea mult azot, iar 80% având reziduuri de pesticide. EEA estimează că degradarea solului la nivelul întregului continent costă aproximativ 50 miliarde de euro pe an, scrie The Guardian.
Ce trebuie să facă fermierii pentru a proteja mediul?
În ultimele câteva decenii, UE a implementat și dezvoltat directive pentru a proteja apa, păsările și habitatele, și pentru a gestiona nitrații. Regulile care îi afectează pe fermieri variază de la limite privind momentul în care pot fi utilizate îngrășămintele pe bază de azot, până la reguli care protejează anumite zone.
În 2021, UE a legat un nou set de cerințe de mediu de schema de subvenții a politicii agricole comune (PAC), cea mai mare parte a acestora intrând în vigoare în 2023, și a dedicat o parte mai mare din buget pentru această schemă. Pentru a primi plățile din cadrul PAC, fermierii ar trebui să se conformeze „condițiilor agricole și de mediu”, precum menținerea unui raport de pășune permanentă față de terenul agricol și protejarea anumitor zone.
În ultimul an, multe dintre regulile PAC au fost relaxate, amânate sau eliminate. UE a renunțat la cerința de a aloca un mic procent din terenurile agricole unor elemente fără legătură directă cu producția, precum plantarea copacilor, și a exceptat de la reguli toate fermele mai mici de 10 hectare (25 de acri).
Un alt pachet – proiectul „De la fermă la furculiță” – a inclus o propunere pentru o reglementare mai sustenabilă a pesticidelor, care ar fi întărit obiectivul Comisiei Europene de a reduce la jumătate utilizarea și riscurile pesticidelor chimice până în 2030. Aceasta a fost, de asemenea, retrasă.
Legea privind redresarea naturii, un pilon al Pactului Verde European, a fost semnificativ slăbită și adoptată abia în iunie. Aceasta stabilește obiective pentru protejarea și refacerea naturii, dar nu impune schimbări directe fermierilor. Multe dintre aceste obiective sunt acum voluntare pentru fermieri și proprietarii de terenuri.
Ce plănuiește UE?
În septembrie, fermierii, comercianții cu amănuntul, grupurile de consumatori și activiștii de mediu au organizat dialoguri strategice, la sugestia președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, iar viziunea lor comună se așteaptă să contribuie la un plan pe care Executivul european îl va prezenta în următoarele luni.
Propunerea solicită o schimbare „urgentă, ambițioasă și fezabilă” în sistemele agricole și alimentare, cu sprijin financiar pentru fermieri. De asemenea, recunoaște că europenii consumă mai multe proteine animale decât recomandă medicii și oamenii de știință, și pledează pentru o schimbare către diete pe bază de plante, sprijinite de o educație mai bună, marketing mai strict și achiziții voluntare de ferme în regiunile care cresc intensiv animale.
Cu toate acestea, părțile interesate nu au reușit să ajungă la un acord privind obligarea fermierilor să plătească pentru poluare în cadrul sistemului de comercializare a emisiilor al UE. Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), care pune indirect un preț pe carbon, va fi extins în 2027 de la sectoarele energiei electrice și industriei, pentru a acoperi clădirile și transportul rutier, dar nu și agricultura.
Obligația UE pentru „înverzirea” agriculturii
UE a semnat un acord global în 2022 care promitea să oprească și chiar să inverseze pierderea biodiversității până la sfârșitul deceniului. De asemenea, a promis să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Niciunul dintre aceste obiective nu va fi posibil fără abordarea sectorului agricol, care a fost supus unei presiuni mai reduse pentru a deveni „verde” decât multe alte sectoare economice și a făcut progrese mai mici. În cele două decenii din 2000 până în 2020, statele membre ale UE au redus emisiile de gaze cu efect de seră din aprovizionarea cu energie cu 40%, dar au tăiat emisiile agricole cu doar 10%. Sectorul transporturilor a făcut progrese, de asemenea, lente.
Joi, EEA a constatat că sectorul agricol a redus emisiile cu doar 2% în 2023, iar sectorul transporturilor cu 1%, în timp ce emisiile totale au scăzut cu 8%.
