România bagă la loc gaze în depozite, că n-avem ce face cu ele. Prețul gazului este mai mic cu 50% decât vara trecută

Ionuț Tudorică Data publicării: Data actualizării:
gaz
Foto: Profimedia

România stochează gaze în subteran, 1,9 milioane de metri cubi, azi, în iarnă, pentru că acestea nu-și găsesc echivalentul într-un consum intern. Ne permitem să și exportăm în Ungaria 0,8 milioane metri cubi, potrivit datelor Transgaz.

Este un lucru cu totul neobișnuit să se stocheze gaze în perioada de iarnă, noi fiind încă departe de sfârșitul ciclului de extracție din depozite (31 martie), însă se explică prin faptul că avem un consum foarte redus – 32 de milioane de metri cubi.

Un astfel de consum este mai degrabă specific unor zile de vară, însă acum se pune pe seama faptul că s-a încălzit afară și că nu prea mai avem consum industrial.

Spre comparație, acum trei săptămâni, când era ger, consumul ajunsese aproape la 60 de milioane metri cubi, aproabe dublu. Extracția din depozite pe ger ajunsese aproape la 28 milioane de metri cubi, azi este de doar 4,7 milioane de metri cubi.

Există și import, bazat strict pe considerente de preț mai avantajos al gazului – 4,2 milioane de metri cubi. Linepack-ul Transgaz, care măsoară cantitatea efectivă de gaze aflate în conducte, cu raportare la consum, a ieșit din zona optimă (75-78 milioane mc), intrând în zona „normal”, la peste 78 de milioane mc.

Ce înseamnă acest lucru este că sunt ceva mai multe gaze în conducte decât ar fi optim pentru consum. De nevoie, se stochează gaze (probabil la ordinul Dispecerului Național) și s-a găsit debușeul exportului. Este de precizat că acest consum redus se întâmplă în condițiile în care cel mai mare consumator individual din țară, Azomureș, a repornit de curând. Conducerea combinatului a precizat că este la 60% din capacitate, deci doar Azomureș consumă circa 1,6 milioane de metri cubi zilnic, în prezent, la o capacitate maximă de 3 milioane metri cubi zilnic.

Cu depozitele încă pline la 60% din capacitate și cu un consum intern foarte scăzut, presiunea pe ieftinirea gazului continuă. Se fac tranzacții pe Bursa Română de Mărfuri la circa 150 de lei/MWh sau chiar mai puțin, mai ieftin cu peste 50% decât vara trecută.

Prețul echivalent a 30 de euro este același cu cel al hub-ului austriac Baumgarten, referința pentru regiune, dovadă că ieftinirea gazului este generalizată, fiind datorată unui consum industrial în continuă scădere și abundenței de gaz.

Ca să avem o comparație privind nivelul actual de preț, trebuie spus că, în 2022, după invazia rusă în Ucraina, gazul costa peste 300 de euro, adică de 10 ori mai mult decât în prezent.

România are o producție anuală de gaze de circa nouă miliarde de metri cubi, Romgaz, Petrom și BSOG, și mai importă suplimentar până la 1,5 miliarde de metri cubi. Suntem legați prin gazoducte cu toți vecinii, cu excepția Serbiei. Majoritatea importurilor vin din Bulgaria, prin interconectorul Isaccea – Negru Vodă.