Scandalul fermelor troli pe social-media: ANCOM a sesizat AEP şi platformele, dar nu se poate pronunța asupra unui conținut publicat
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a primit miercuri seară două sesizări de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care semnalau diverse aspecte cu privire la conturile de social media ale unora dintre candidații la alegerile prezidențiale. Instituția menționează că nu poate să se pronunțe asupra legalității sau ilegalității unui conținut publicat ce nu intră în sfera sa de competență.
„Având în vedere rolul ANCOM de coordonator național al serviciilor digitale, precum și afirmațiile vehiculate în spațiul public cu privire la eventuale acțiuni ce afectează integritatea alegerilor, ANCOM a tratat cu maximă celeritate sesizările primite și a luat legătura cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), autoritatea responsabilă de buna desfășurare a procesului electoral. AEP, care a primit, de asemenea, sesizările, le-a înaintat către platformele sociale vizate spre verificare.
Totodată, ANCOM a solicitat platformelor sociale vizate tratarea cu maximă prioritate a sesizărilor transmise de către AEP și va informa Comisia Europeană cu privire la sesizările primite în contextul procesului electoral. Platformele online sunt exclusiv responsabile pentru analizarea sesizărilor și determinarea veridicității acestora”, transmite joi instituția.
Astfel, ANCOM nu poate să se pronunțe asupra legalității sau ilegalității unui conținut publicat ce nu intră în sfera sa de competență. Autoritățile sau instituțiile publice care au atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate au posibilitatea de a emite ordine împotriva conținutului ilegal sau ordine de furnizare informații, în acord cu art. 9 și 10 din Regulamentul privind servicii digitale. Ordinele pot fi emise și de către autoritățile judiciare în cadrul acțiunilor, activităților ori procedurilor desfășurate de acestea potrivit competențelor legale conferite.
„Altfel spus, autoritățile care au competențe în mediul offline într-un anumit domeniu au aceleași competențe și în mediul online. Ca atare, autoritățile pot lua măsuri împotriva conținutului ilegal în mediul online în funcție de domeniul pe care îl gestionează”, clarifică ANCOM.
Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) conține reguli referitoare la organizarea și funcționarea platformelor online, dar în context sunt aplicabile și Orientările Comisiei Europene către furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale în temeiul articolului 35 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2065.
ANCOM supraveghează furnizorii de servicii intermediare
ANCOM supraveghează furnizorii de servicii intermediare, cele ale societății informaționale, prestate în mod normal în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului, cum ar fi serviciile de simplă transmitere, stocare în cache sau găzduire.
Pentru destinatarii serviciilor intermediare din România care consideră că furnizorii acestor servicii nu respectă obligațiile prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, există posibilitatea depunerii unei plângeri la ANCOM, fie în nume propriu, fie printr-un reprezentant. Plângerea poate fi depusă și de către un organism, organizație sau asociație mandatată să reprezinte destinatarul în vederea exercitării drepturilor acestuia.
AEP a solicitat principalelor platforme de socializare să verifice
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a solicitat principalelor platforme de socializare (Tiktok, Facebook şi Instagram) să verifice dacă există fluxuri semnificative de comunicaţii şi, în cazul în care sunt indicii privind astfel de situaţii, să ia măsurile corespunzătoare.
„Noi colaborăm de mai multă vreme pe acest subiect, nu neapărat pe subiectul trolilor, ci pe subiectul necesităţii de a combate fake news-urile, dezinformarea şi defăimarea, care au început să devină specifice companiilor electorale, campaniilor media, de altfel.
Şi sigur că şi în cursul zilei de ieri şi astăzi am avut discuţii, atât cu conducerea ANCOM, cât şi cu conducerea Ministerului Digitalizării. Şi în acest sens, Autoritatea Electorală Permanentă, astăzi, în cursul dimineţii, a solicitat principalelor platforme - Tiktok, Facebook şi Instagram - să verifice dacă există fluxuri semnificative de comunicaţii, dacă există indicii că anumiţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în general, dacă în contextul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui au identificat astfel de posibilităţi şi dacă le-au identificat, să ia măsurile corespunzătoare şi să ne informeze şi pe noi în acest sens”, a declarat Greblă.
Scandalul fermelor de troli
Subiectul fermelor de troli a apărut în spaţiul public după ce preşedintele USR și candidatul partidului pentru prezidențiale, Elena Lasconi, l-a acuzat pe Mircea Geoană că s-a întâlnit cu Tal Hanan, „deconspirat în urma unei investigaţii jurnalistice internaţionale ca fiind în spatele unor operaţiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a 'fermelor de troli' şi operaţiuni în social media menite să decredibilizeze candidaţi”.
Echipa de campanie a lui Mircea Geoană, candidat independent la prezidenţiale, a susţinut că informaţiile prezentate de Elena Lasconi sunt „complet false'”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, de asemenea, că există anumite informaţii despre o clădire din Bucureşti unde funcţionează o „fermă de troli” care ar activa în favoarea lui Mircea Geoană, iar autorităţile ar trebui să verifice, potrivit Agerpres. În replică, Elena Lasconi i-a cerut premierului să sesizeze Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru a opri „fermele de troli” sau „să facă verificări serioase legate de felul în care Mircea Geoană îşi desfăşoară campania în online”.
