ONU declară război hackerilor. Inițiativa de combatere a criminalității informatice a fost criticată de activiști
Statele membre ONU au aprobat primul lor tratat de combatere a criminalităţii cibernetice, un text care a fost imediat condamnat de activiştii pentru drepturile omului şi de principalele industrii tehnologice, care au avertizat cu privire la un instrument de "supraveghere" globală, transmite Agerpres.
După trei ani de negocieri oficiale şi o sesiune finală de două săptămâni la New York, "Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii informatice" a fost aprobată prin consens şi va fi acum prezentată Adunării Generale pentru adoptare oficială.
Noul tratat, care poate intra în vigoare după ce va fi ratificat de 40 de ţări, vizează "combaterea mai eficientă a criminalităţii informatice" şi consolidarea cooperării internaţionale în acest domeniu, citând în special pornografia infantilă şi spălarea de bani.
Însă opozanţii tratatului, o alianţă neobişnuită de activişti pentru drepturile omului şi mari companii de tehnologie, se plâng că domeniul său de aplicare este mult prea larg. În special, textul prevede că un stat poate, pentru a investiga orice infracţiune pedepsită cu cel puţin patru ani de închisoare în conformitate cu legislaţia sa naţională, să solicite autorităţilor unui alt stat orice dovadă electronică referitoare la infracţiunea respectivă şi, de asemenea, să solicite date de la un furnizor de acces.
"Din păcate, comitetul a adoptat o convenţie care nu abordează multe dintre deficienţele majore identificate de societatea civilă, sectorul privat şi chiar de organismul ONU pentru drepturile omului. Tratatul poate fi utilizat pentru a reprima jurnaliştii, activiştii, comunitatea LGBT, şi alte persoane aflate în afara ariei de acoperire", susțin activiștii pentru drepturile omului.
În cursul sesiunii de aprobare a textului, Iranul a încercat să obţină eliminarea unui număr de clauze "grav eronate". Cererea iranienilor a fost respinsă cu 102 voturi împotrivă, 23 pentru (între care Rusia, India, Sudan, Venezuela, Siria, Coreea de Nord şi Libia) şi 26 de abţineri. Cu toate acestea, nici Iranul şi nici o altă ţară nu au ales să blocheze aprobarea prin consens.
