Europa poate câștiga în domeniul inteligenței artificiale, în pofida dominației SUA, spune fondatorul Skype
Niklas Zennström, antreprenor și investitor în domeniul tehnologic din Europa, consideră că start-up-urile de pe continent pot avea succes în inteligența artificială, în ciuda decalajului uriaș de finanțare față de rivalii din SUA.
Start-up-urile europene pot prospera dezvoltând aplicații construite pe platforme de inteligență artificială administrate de companii din SUA, precum OpenAI sau Google, a declarat Zennström pentru Financial Times.
„Gândiți-vă ce s-a întâmplat cu cloud-ul: există câțiva furnizori de cloud la nivel global care permit mii și mii de afaceri”, a spus el într-un interviu. „Nu este necesar ca toată lumea să creeze modele de limbaj extinse... Poți crea valoare ca furnizor de aplicații.”
Aceste comentarii vin pe fondul anxietății tot mai mari a factorilor de decizie politici și investitorilor europeni, îngrijorați că SUA avansează în domeniul inteligenței artificiale.
Mulți se tem că Europa riscă din nou să fie lăsată în urmă, într-o tehnologie transformatoare cu implicații uriașe pentru competitivitatea și securitatea națională a regiunii.
Industria tehnologică europeană a creat sute de „unicorni” – companii private evaluate la peste 1 miliard de dolari – și a redus decalajul în finanțare față de SUA, „indiferent dacă Europa are sau nu o infrastructură critică (tehnologică n.r.) europeană”, a spus cofondatorul Skype.
Încrederea antreprenorilor europeni în perspectivele tehnologiei din Europa a atins un nou minim în 2024, potrivit raportului State of European Tech realizat de Atomico, firma de capital de risc fondată de antreprenorul suedez în 2006. Ultimul său sondaj arată că 40% dintre fondatori sunt „mai puțin optimiști” în legătură cu viitorul tehnologiei europene comparativ cu anul precedent.
Deși a recunoscut că 2024 a fost un an „foarte dificil” pentru start-up-uri și investitori, cu o scădere a capitalului investit în tehnologia europeană pentru al treilea an consecutiv, Zennström consideră că pesimismul privind perspectivele regiunii este exagerat.
„Este o problemă tipic europeană să (ne concentrăm doar n.r.) pe problemă”, a spus el. „Există atât de multe date interesante care arată că, de fapt, recuperăm decalajul (față de SUA n.r.), ne descurcăm destul de bine.”
În pofida progreselor din industria tehnologică europeană, decalajul de investiții transatlantic în start-up-urile de inteligență artificială rămâne semnificativ.
Un raport realizat de firma de capital de risc Accel, publicat în octombrie, a arătat că investițiile SUA în inteligență artificială generativă au atins aproape 48 de miliarde de dolari în 2023 și 2024, de peste cinci ori mai mult decât în Europa și Israel, unde finanțarea totală a fost de aproximativ 9 miliarde de dolari.
O mare parte din suma investită în SUA este destinată start-up-urilor care dezvoltă așa-numitele modele de bază, sisteme costisitoare și complexe care stau la baza chatbot-urilor și serviciilor de creație media de uz general, precum GPT de la OpenAI.
Europa are câteva start-up-uri care lucrează la modele de bază, inclusiv Mistral din Paris și Black Forest Labs din Germania.
Totuși, OpenAI, Anthropic și xAI, din SUA, au atras împreună cu zeci de miliarde de dolari mai mult decât rivalii europeni, în timp ce grupurile mari de tehnologie precum Microsoft, Google, Amazon și Meta investesc și ele masiv în propriile modele de limbaj.
Atomico, care a atras fonduri de 1,24 miliarde de dolari în 2024, a susținut start-up-uri europene care construiesc modele mai specializate pentru aplicații specifice, inclusiv Corti, un dezvoltator danez de asistenți digitali pentru sănătate, și DeepL din Germania, care oferă instrumente de traducere automată.
„Nu este vorba doar despre cele cinci companii cu modele de limbaj extinse”, a spus Zennström. „Se creează atât de multe alte lucruri valoroase.”
El a admis totuși că „nu este încă clar” dacă Europa poate dezvolta modele de limbaj extinse competitive pe termen lung.
„Pentru inteligență artificială, ai nevoie de mulți bani, de multe date și de distribuție. Așa că este firesc ca marile companii tehnologice să aibă un avantaj competitiv”, a spus Zennström. „Realitatea este că cei bogați devin mai bogați.”
UE și reglementarea inteligenței artificiale
Uniunea Europeană ar trebui să adopte o abordare mai flexibilă și orientată spre inovație în reglementarea inteligenței artificiale pentru a deveni mai competitivă la nivel global. Pe 9 septembrie 2024, Comisia Europeană a publicat Raportul European privind Competitivitatea, redactat de Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei și fost președinte al Băncii Centrale Europene, în cadrul căruia Draghi a oferit o viziune clară asupra viitorului economic al Europei: UE a ratat ultima etapă majoră de inovație digitală, ceea ce a dus la o creștere lentă a productivității.
De fapt, 30% dintre startup-urile europene evaluate la peste 1 miliard de dolari s-au relocat în Statele Unite în perioada 2008 - 2011. Dacă UE nu reduce decalajul de inovație față de Statele Unite și China, mai ales în domenii avansate precum inteligența artificială, va continua să rămână în urmă, scrie DataInnovation.
