Viena vrea includerea standurilor cu cârnați în patrimoniul mondial UNESCO. Autoritățile luptă să salveze simbolul orașului
Viena intenționează să ia măsuri ca unele simboluri ale stilului de viață local să nu dispară din cauza globalizării. Capitala Austriei vrea să protejeze faimoasele sale standuri cu cârnaţi prin includerea lor pe lista patrimoniului UNESCO. Pe lângă faptul că sunt un magnet pentru turiștii care vor să deguste produse tradiționale vieneze, aceste spații sunt recunoscute pentru funcția de socializare pe care o joacă în cultura orașului.
Autoritățile vieneze vor să ia măsuri pentru a proteja un simbol istoric al orașului: standurile cu cârnați. Într-o capitală în care aproape 40% din populaţie este născută în străinătate, efectele globalizării s-au resimțit puternic în ultimii zece ani, astfel că mai mult de o sută din celebrele standuri care vindeau odinioară cârnați, acum distribuie alte produse, precum pizza, kebap, hamburgeri sau preparate asiatice.
Pe lângă funcția gastronomică pe care o îndeplinesc cu succes, standurile cu cârnați sunt un celebru loc de întâlnire în peisajul local, pentru că adună oameni din toate păturile sociale: de la bancheri și politicieni până la studenți și muncitori din fabrici.
"Toată lumea aici este egală. Un bancher bogat vine să mănânce și stă la aceeași masă cu cineva foarte sărac. Standurile devin automat spații de socializare. Acest amestec colectiv face parte din moștenirea culturală de lungă durată a Vienei. Este o imagine tipic vieneză pe care sperăm UNESCO să o recunoască. Ne ţinem degetele încrucişate pentru a ni se îndeplini dorinţa. Totodată, sunt cam singurele locuri în care mai poţi încă să mănânci şi să bei cu mai puţin de 10 euro. Nu e deloc neglijabil, în contextul în care efectele inflaţiei ridicate au determinat oamenii să aloce mai puţini bani pe hrană”, a declarat pentru TV5 MONDE, Patrick Tondl, proprietarul celui mai vechi "Wurstelstand" din oraş, deschis din anul 1928.
Patrick vinde cârnaţi celor 2 milioane de locuitori ai capitalei austriece într-o tavă de carton, cu o felie de pâine, muştar şi hrean, la fel ca predecesorii săi. Mândru de a fi reprezentantul celei de-a patra generaţii de comercianţi de acest tip, este unul dintre fondatorii asociaţiei care a depus candidatură, în numele standurilor, pentru ca acestea să devină parte din patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Demersul tânărului în vârstă de 36 de ani are susţinerea primarului orașului, Michael Ludwig.
Amplasamentele fixe au fost autorizate de Primăria din Viena abia din anul 1969, însă tradiţia standurilor ambulante datează din epoca imperială. Pe atunci, ele se deplasau în funcţie de cerere, fiind instalate, de exemplu, în faţa fabricilor sau şcolilor.
Dacă la început erau vânduţi doar cârnaţi la metru, cu timpul și-au făcut loc în meniu produse considerate astăzi tradiționale, precum "Bratwurst" sau "Käsekrainer" (cârnaţi cu brânză).
