Peste 60% din solurile din UE sunt în stare proastă, 2,8 milioane de situri sunt contaminate. Care este situația în România
Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară a Parlamentului European a adoptat ieri raportul privind propunerea Comisiei pentru Legea de monitorizare a solului, primul act normativ din UE dedicat solurilor.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, aproximativ 70% din solurile din statele membre sunt de proastă calitate, aproape fără urmă de viață în ele, iar circa 2,8 milioane de situri de diferite mărimi sunt potențial contaminate.
Documentul nu a fost adoptat în unanimitate, cum ar fi fost de așteptat, ci cu 42 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 14 abțineri, semn că o bună parte a europarlamentarilor manifestă rețineri privind necesitatea decontaminării solurilor otrăvite cu diverse substanțe chimice și deversări de ape industriale poluate.
Membrii Parlamentului European sprijină obiectivul general de a avea soluri sănătoase în UE până în 2050, acest deziderat fiind în conformitate cu ambiția autorităților de la Bruxelles privind obiectivul „Poluare Zero”.
Adoptarea raportului este în linie cu necesitatea de a institui o definiție armonizată a sănătății solului, precum și un cadru de monitorizare cuprinzător și coerent pentru a promova gestionarea durabilă a solului și decontaminarea siturilor contaminate.
Noua lege va obliga țările UE să monitorizeze și apoi să evalueze sănătatea tuturor solurilor de pe teritoriul lor. Europarlamentarii au în vedere oferirea de opțiuni acelor state care vor să implementeze sisteme de monitorizare mai cuprinzătoare.
Țările membre ar urma să aleagă între trei niveluri diferite pentru evaluarea solului, cu diverse caracteristici și criterii de sănătate ale terenului, nivelul 1, de exemplu, urmând să furnizeze un set minim de particularități ale pământului (nivel de humus, săruri minerale solubile, viață în sol – microorganisme, râme etc.).
Deputații europeni vor ca țările UE să îmbunătățească starea ecologică a solului după cum urmează:
-
În zece ani, țările UE trebuie să îmbunătățească solurile degradate critic și să le aducă la nivelul de soluri degradate
-
În șase ani, solurile degradate trebuie aduse la o stare ecologică moderată, iar cele cu o stare actuală ecologică moderată trebuie îmbunătățite până la o stare ecologică bună.
În raportul adoptat de Parlamentul European nu se menționează mijloacele, instrumentele și modalitățile concrete de îmbunătățire a stării solurilor contaminate.
Statele decontaminează, poluatorul plătește
Potrivit Comisiei, în UE există aproximativ 2,8 milioane de situri potențial contaminate. Pentru a se asigura că publicul este informat cu privire la siturile contaminate și potențial contaminate, deputații europeni susțin cerința de a întocmi o listă publică a acestor situri în toate țările UE, cel târziu la patru ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.
De asemenea, pentru a preîntâmpina - dacă se mai poate - riscurile inacceptabile pentru sănătatea umană și pentru mediu cauzate de contaminarea solului, țările UE vor depista, evalua și curăța siturile contaminate. Costurile trebuie suportate de cei responsabili de contaminare în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.
Următorii pași
Textul Legii de monitorizare a solului va fi supus la vot în cadrul unei sesiuni plenare viitoare, programată pentru 11 aprilie, și va constitui poziția Parlamentului în primă lectură. Aprobarea legii va intra în sarcina noului legislativ european, după alegerile europene din 6-9 iunie.
Situația în România
Pe site-ul Ministerului Mediului, cea mai „proaspătă” evaluare privind localizarea județeană a terenurilor otrăvite din România este cuprinsă în Hotărârea de Guvern din 19 august 2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru gestionarea siturilor contaminate din România.
În acest document sunt publicate două liste. Prima se referă la siturile potențial contaminate din România și include nu mai puțin de 1.183 de astfel de terenuri din mai toate județele. Pe primele locuri la situri potențial contaminate se află județele Giurgiu (223), Argeș (111) și Maramureș.
A doua listă include siturile clar contaminate, în număr de 210, „podiumul” fiind ocupat de județele Hunedoara (41), Caraș-Severin (33) și Cluj (19).
În rest, pe site-ul Ministerului Mediului există o bogată colecție de acte normative – mai multe ordine ale ministrului Mediului, Legea 74/2019 - referitoare la obligațiile agenților economici de a decontamina solurile, liste cuprinzătoare privind limitele maxim admise de contaminanți, modele de acte constatatoare ale contaminărilor și ale măsurilor luate etc.
Cel mai recent act normativ postat este Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2012, publicat în Monitorul Oficial al României, nr.780, în data de 05.08.2022.
Documentul prevede desemnarea Asociației Române de Mediu 1998 ca organism național în vederea atestării persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități din domeniul gestionării siturilor contaminate.
Acest act normativ nu poate fi accesat de pe site-ul Ministerului Mediului, așa cum până la publicarea informațiilor prezentate anterior nu a putut fi accesat nici site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Asociația Română de Mediu 1998 a publicat o listă a experților atestați în domeniul siturilor contaminate, ce include 30 de nume de persoane fizice și juridice, cele mai multe din București (11), Prahova (7) și Ilfov (6).
