Inflația rămâne în mentalul colectiv: prețurile mari alimentează nemulțumirea alegătorilor și schimbările politice
Nemulțumirea consumatorilor față de prețurile ridicate afectează guvernele din economiile dezvoltate, chiar dacă inflația revine la niveluri normale. Creșterea prețurilor fără precedent lasă o moștenire toxică pentru politicienii aflați la putere.
Nemulțumirea față de economie a fost un factor important pentru alegătorii republicani în alegerile din SUA, conform sondajelor, contribuind la victoria lui Donald Trump. Politicienii aflați la putere în țări precum Marea Britanie și Japonia au suferit, de asemenea, în alegeri în acest an, parțial din cauza furiei electoratului față de costurile ridicate. Sondajele sugerează că inflația va juca un rol și în alegerile naționale de anul viitor, inclusiv în Germania și Canada.
Starea economiei va juca un rol important și în alegerile din România. Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie - turul 1 și 8 decembrie - turul 2, iar cele parlamentare pe data de 1 decembrie.
Este nevoie de timp „până când o creștere bruscă a prețurilor este digerată de electorat”, a spus Robert Ford, profesor de științe politice la Universitatea din Manchester, potrivit Financial Times. Impactul „inflației se termină cu adevărat pentru alegători abia atunci când se obișnuiesc cu noile prețuri… Încă nu am ajuns în acel punct.”
Rata medie a inflației în rândul țărilor din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a scăzut în septembrie la cel mai jos nivel din vara anului 2021, ultima lună pentru care există date complete. Acum se situează în jurul țintei băncilor centrale de 2% în mai mult de jumătate dintre membrii OCDE, inclusiv în Marea Britanie, Italia, Franța și Canada.
Cu toate acestea, încrederea consumatorilor rămâne cu 1,7% sub nivelurile de dinaintea pandemiei, reflectând nemulțumirea față de costul ridicat al vieții. Deși salariile cresc mai repede decât prețurile, veniturile reale în multe economii mari abia au depășit nivelurile de dinainte de pandemia de coronavirus.
Nivelurile medii ale prețurilor în OCDE erau cu aproximativ 30% mai mari în septembrie 2024 decât în decembrie 2019, înainte ca pandemia să declanșeze o serie de șocuri, care, combinate cu invazia Rusiei în Ucraina, au alimentat creșterea inflației.
Consumatorii „se uită la cât plătesc pentru facturile de utilități sau cumpărăturile săptămânale și ajung la concluzia că aceste costuri nu scad, astfel încât criza costului vieții continuă”, a spus Paul Dales, economist la Capital Economics.
Prețurile alimentelor sunt cu aproximativ 50% mai mari decât în decembrie 2019, iar creșterea medie a salariului nu a ținut pasul în aproximativ jumătate dintre țările OCDE.
„Consumatorii (și alegătorii) tind să-și amintească de nivelurile prețurilor”, a spus Paul Donovan, economist la UBS. El a spus într-o notă că prețurile anterioare rămân în memoria oamenilor timp de 18 luni sau mai mult, iar prețurile mai mari sunt considerate „nedrepte”.
Isabella Weber, profesoară de economie la Universitatea Massachusetts Amherst, a spus că cercetările istorice arată că majorarea „inflației poate destabiliza” societăți și sisteme politice întregi, susținând că ultimul episod a fost deosebit de periculos, deoarece economiile dezvoltate nu au mai fost obișnuite cu inflația ridicată de la anii 1970, iar creșterea prețurilor a fost cauzată în principal de bunuri esențiale, precum alimente, locuințe, energie și transport.
Pe măsură ce oamenii mergeau la culcare flămânzi, „și-au pierdut încrederea în sistem și au devenit foarte furioși pe stat”, a spus ea.
În Germania, care se îndreaptă către alegeri anticipate la începutul anului viitor, principalii câștigători de pe urma creșterii inflației sunt partidele anti-sistem, atât de stânga, cât și de dreapta. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) de extremă dreaptă și Alianța de extremă stângă condusă de Sahra Wagenknecht (BSW) sunt pe cale să câștige un sfert din toate voturile, un nivel de suport pentru extremiști fără precedent din anii 1920.
În timp ce 44% dintre germani sunt îngrijorați că nu își vor putea permite stilul de viață actual, procentul crește la 75% și 77% în rândul susținătorilor BSW și AfD, conform unui sondaj realizat de Infratest Dimap pentru postul public ARD, publicat luna trecută.
În Canada, unde vor avea loc alegeri federale anul viitor, liderul opoziției conservatoare Pierre Poilievre a folosit criza costului vieții drept armă politică împotriva premierului Justin Trudeau. Deși inflația este acum de doar 1,6%, această tactică pare să funcționeze. Aproximativ 34% dintre canadieni au declarat că majorarea costurilor este prioritatea lor principală, într-un sondaj Leger din septembrie. Doar unul din cinci canadieni se așteaptă ca finanțele lor să se îmbunătățească în următoarele 12 luni, conform unui alt sondaj Angus Reid.
Chiar și acolo unde salariile reale au depășit nivelurile de dinaintea pandemiei, prețurile ridicate rămân un subiect politic important.
Aproximativ nouă din zece britanici intervievați în septembrie au spus că criza costului vieții este „cea mai importantă problemă cu care se confruntă Regatul Unit”, în ciuda faptului că inflația a scăzut la un minim de trei ani de 1,7%.
Sebastian Dullien, director de cercetare al Institutului de Politici Macroeconomice din Düsseldorf, un think-tank finanțat de sindicatele germane, a spus că explicațiile diferite pentru creșterea prețurilor și salariilor au alimentat, de asemenea, nemulțumirea. Muncitorii atribuie câștigurile recente din venituri muncii lor asidue, în timp ce prețurile mai mari sunt atribuite unor forțe externe pe care nu o pot controla. „Mulți oameni par să perceapă o creștere bruscă a costului vieții ca fiind nedreaptă și se tem de o pierdere a controlului asupra vieților lor”, a spus Dullien.
