Șeful Intel se retrage de la conducerea producătorului de cipuri. Care sunt motivele
Producătorul de cipuri Intel a anunțat luni că CEO-ul Pat Gelsinger se va retrage din funcție, cu efect imediat. Acțiunile companiei au crescut cu aproape 3% înainte de deschiderea pieței.
Compania i-a numit pe directorul financiar David Zinsner și pe Michelle Johnston Holthaus în funcția de co-directori executivi interimari, în timp ce Consiliul de Administrație va căuta un nou director executiv, potrivit Reuters.
Retragerea lui Gelsinger marchează sfârștitul a peste patru decenii de activitate la Intel, perioadă în care acesta a avut contribuții semnificative la inovația și procesele de producție ale companiei. În timpul mandatului său, Gelsinger s-a concentrat pe redresarea producției de semiconductori a Intel și pe promovarea inovației în întreaga organizație.
Intel suspendă toate investițiile în Europa
Recent, producătorul american a decis să amâne construirea fabricilor sale de cipuri din Europa. Compania americană promisese 80 de miliarde de euro pentru continent, buget care a fost drastic redus după amânarea investițiilor din Germania și Polonia și retragerea din Italia, Spania și Franța. Singura fabrică rămasă este cea din Irlanda.
„Vom pune pauză proiectelor noastre din Polonia și Germania pentru aproximativ doi ani”, anunța, într-o scrisoare, Gelsinger. „Este momentul să trecem de la o perioadă de investiții accelerate la un ritm mai normal de dezvoltare a cipurilor, cu un plan de capital mai flexibil”, adăuga acesta, potrivit elEconomista.
Intel începuse deja să lucreze la fabrica din Magdeburg, Germania. Se pregătise terenul și se extinsese un tronson de drum pentru a facilita accesul, însă compania americană a fost nevoită să oprească totul. Chiar dacă proiectul nu a fost abandonat, decizia grupului reprezintă o lovitură pentru Germania, care a promis subvenţii de 10 miliarde de euro pentru a atrage Intel să construiască uzina la Magdeburg. În 2023, Intel a decis să investească aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a construi două facilităţi de producţie a cipurilor la Magdeburg, unde urmau să fie create aproximativ 3.000 de locuri de muncă.
În Polonia, Intel urma să construiască o uzină la Wroclaw, cu o investiție de până la 4,6 miliarde dolari şi promisiunea de a crea 2.000 de locuri de muncă directe. Guvernul polonez a anunțat în schimbul acestei investiții ajutoare în valoare de 1,6 miliarde de euro. În Polonia se află și cel mai mare laborator de cercetare și dezvoltare al companiei din Europa.
Cu toate acestea, Consiliul de Administrație al Intel a decis să renunțe la cele două proiecte. Gelsinger și ceilalți directori au analizat toate proiectele și investițiile în desfășurare pentru a decide care dintre ele trebuie prioritizate și, în final, au decis să renunțe la Polonia și Germania, deocamdată.
Acum, singurul proiect rămas este cel din Irlanda, unde Intel a investit 17 miliarde de euro pentru a dubla suprafața fabricii din Leixlip.
Concomitent, planurile de a înființa un centru de cercetare la Barcelona, centre de cercetare și design în Franța și o fabrică de producție în Italia au fost abandonate.
Europa poate uita de semiconductorii „made in Europe”: de la cele 80 de miliarde de euro bugetate inițial, doar 17 miliarde au fost folosite, reducând investiția planificată cu 77,5%.
Regulamentul european privind cipurile, care a intrat în vigoare acum un an, prevede mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiții publice și private. Cu această lege și fonduri, intenția era ca „Europa să abordeze lipsa semiconductorilor și să își consolideze leadershipul tehnologic”, conform Comisiei Europene. Fără Intel, acest plan devine mult mai complicat.
În aceeași scrisoare în care se anunța suspendarea proiectelor din Polonia și Germania, Gelsinger a confirmat că planurile de investiții din Statele Unite rămân intacte. În total, 100 de miliarde de dolari pentru Arizona, Oregon, New Mexico și Ohio. Guvernul SUA facilitează întărirea poziției Intel pe teritoriul său prin intermediul ajutoarelor financiare, iar președintele american Biden a promis în martie 8,5 miliarde de dolari în finanțare directă, împrumuturi federale de până la 11 miliarde de dolari și beneficii fiscale de până la 25% din investiția de 100 de miliarde de dolari.
