Angajați cu mii de euro pe mână nu mai vor să fie filmați
Angajații celor câteva zeci de Agenții de Control și Încasare (ACI) ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cărora le trec prin mână zilnic taxe de zeci de mii, dacă nu sute de mii de euro, nu mai vor să fie filmați.
Sursa foto: grup CNAIR - Facebook
Sindicatul ”Elie Radu” din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infastructurii Rutiere din România (CNAIR) a trimis la jumătatea lunii trecute o adresă conducerii companiei privind o așa zisă ”încălcare a prevederilor legale referitoare la supravegherea video a salariaților CNAIR”.
Despre ce este vorba? Penrtru a combate frauda si evaziunea din punctele ACI, CNAIR a instalat pe toate punctele rutiere de intrare/ ieșire din țară, numite Agenții Încasare și Control (ACI), camere video cu ajutorul cărora angajații sunt verificați dacă eliberează șoferilor, în special celor profesioniști, bonuri fiscale pentru rovinietele, tarifele de depășire a tonajului sau dimensiunilor admise ale vehiculelor, tarifele de utilizare a infrastructurii.
Camerele au fost montate după ce controale efectuate au arătat existența unei adevărate rețele infracționale, piramidale ce aveau susținere la nivelul unor șefi din conducerea CNADNR.
Un control făcut acum câțiva ani, timp de 24 de ore, a stabilit că zeci de angajaţi de la cele trei staţii de taxare – Giurgiu, Feteşti, Giurgeni-Vadu Oii – şi-au băgat în buzunare, într-o zi, zeci de mii de euro.
Într-o înregistrare video din 30 decembrie 2013, ora 12:57, la punctul de trecere a frontierei Giurgiu, artera 7, se vedea cum un şofer primeşte un bon fiscal de la ACI (Agenţia de Control şi Încasare) Giurgiu.
“Noi nu am găsit în sistemul nostru bonuri la aceste ore. Dacă s-a dat bon, s-a folosit o casă similară, dar nu a companiei. Banii ajungeau în buzunarele angajaţilor companiei”, a detaliat, într-un interviu la Televiziunea Publică, fostul director comercial al CNADNR, Liviu Costache.
Informaţia apare şi într-o notă din decembrie 2013, adresată ministrului de la acea vreme, Dan Şova.
"În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existenţa unei case de marcat la dispoziţia taxatorului sau de existenţa unor bonuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arăta în raportul întocmit de Lucian Calmuş, care la acea vreme era director la Direcţia exploatare a infrastructurii rutiere din compania de autostrăzi.
Metoda prin care unii dintre angajaţii CNADNR îşi băgau în buzunare banii din taxa de pod era una simplă. Şoferii plăteau taxa, dar primeau un bon fiscal emis de o casă de marcat "adusă de acasă", care nu era în sistemul companiei de autostrăzi.
Cei care au făcut controlul au comparat imaginile de pe camera de supraveghere din staţia de taxare cu datele din sistem şi au constatat că la ora la care apăreau şoferi ce plăteau taxa de pod, în sistem nu fuseseră emise bonuri fiscale. Totul se întâmpla în ajun de Anul Nou în 2013.
Sistemul aducea mii de euro zilnic unui angajat de la ACI, fapt care explică și șpăgile mari, de mii de euro, percepute la angajarea pe un astfel de post.
Angajații ACI cred că la serviciu este spațiu privat
Angajații cer acum să nu mai fie supravegheați video deoarece le-ar fi încălcată viața privată. Adresa trimisă conducerii CNAIR conține chiar pasaje dintr-un document al Curții Europene care, cred ei, le dă dreptate. Cum legea 677 din 2001, pentru protecția datelor cu carater personal, cere ca prelucarea datelor cu caracter personal să aibă la bază doar apărarea unor ”interese legitime”, ei cer să li se zică care sunt aceste ”interese legtime” care justifică folosirea camerelor video.
Ei mai fac referire la Declarația Universală a Drepturilor Omului, la Pactul Universal cu privire la Drepturile Civile si Politice sau la decizii ale Curții de Justiție. Ei invocă o decizie a Curții Europene în care se spune că orice măsură de supraveghere poate reprezenta o amenințare serioasă pentru drepturile garantate. Aceeași decizie spune însă că apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale este scop legtim de folosire a măsurilor de supraveghere.
În finalul adresei lor, sindicaliștii invocă o definiție dată de Comisia de la Veneția ”spațiului privat” deși ei își desfășoară activitatea nu la domiciliu, ci în puncte de lucru ale CNAIR. Sindicaliștii amenință că vor reclama situația autorităților competente, dacă aceste ”încălcări grave ale drepturilor” vor continua.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News