Un interpus al lui Viktor Orban a obținut peste 1.000 de ha de teren arabil în România
Lőrinc Mészáros, prieten din copilărie al premierului Viktor Orban și unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ungaria, de profesie instalator de gaze, a obținut 1.290 de hectare de teren arabil în România, informează site-ul de știri 24.hu, pe baza datelor publicate în Monitorul Oficial din România.
Lorinc Mészáros, un antreprenor care câștigă în serie licitațiile publice din Ungaria, are mai multe investiții în agricultură, pe care le-a unit anul trecut într-un holding, Talentis Agro Zrt (SA). Potrivit Monitorului Oficial din 29 ianuarie, Talentis Agro Zrt a cumpărat Farmland Development Srl cu 8,35 milioane de euro, o firmă cu un capital social de 5,2 milioane euro, relatează corespondentul Digi24 la Budapesta, Balazs Barabas.
Farmland a fost fondată în 2015 în România de către oameni de afaceri olandezi, care au început foarte rapid să cumpere pământ arabil în județele Arad și Bihor, totalizând 1290 de hectare. Afacerea s-a dovedit modestă, în 2017 firma avea doar un profit de 3450 de euro, conform datelor comunicate oficial. Însă prin achiziția firmei olandeze, Meszaros a făcut o afacere excelentă: față de prețul mediu de 6.500 eur/ha cu care a cumpărat firma, respectiv terenurile, acestea valorează acum pe piață 8.000-11.000 de euro, deci un câștig de minim 1 milion de euro, scrie 24.hu.
Site-ul ungar citează și anumite zvonuri „din piață”, conform cărora achizițiile au fost făcute din start pentru Meszaros, doar că o firmă olandeză nu „bătea la ochi”, pe când apariția unui investitor din Ungaria care cumpără sute de hectare de pământ arabil ar fi trezit interesul sferei politice și al presei din România.
Cât teren dețin străinii în România
Suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine în România era de 422.000 hectare, la sfârșitul anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea AGERPRES.
Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane, etc.
În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 - 149.767 oferte.
Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 - 172.353,79 hectare, iar în 2016 - 144.350 hectare.
În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.
România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).
Ce lege se pregătește în Parlament pentru vânzarea terenurilor agricole
În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi finalizării procedurii parlamentare, reamintește Agerpres.
Propunerea legislativă vizează stabilirea dreptului de preempţiune în această ordine: coproprietarii şi rudele de gradul I, arendaşul/proprietarii de investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie şi hamei, al proprietarilor de terenuri agricole vecine, al tinerilor fermieri, ASAS, unităţi de cercetare precum şi statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.
În cazul exercitării dreptului de preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul naţional pe o perioadă de un an.
Principalele condiţiile pentru potenţialii cumpărători persoanele fizice sunt: domiciliul (reşedinţa) situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei ofertei; să fie înregistrate de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare şi să aibă studii în domeniul agricol.
În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte.
De asemenea, persoanele juridice trebuie să aibă înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, iar asociaţiile să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În cazul în care acţionariatul este o altă persoană juridică, asociaţii acestora să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.
Alte condiţii prevăzute în această iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor vizează interdicţia de înstrăinare prin vânzare, pentru o perioadă de 15 ani de la data cumpărării; vânzarea înainte de împlinirea termenului de 15 ani se face numai către statul român; aplicarea unitară a procedurii prevăzută de actul normativ privind respectarea dreptului de preempţiune şi majorarea termenelor; instituirea Registrului unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan; încheierea actelor prin care se transfera dreptul de proprietate (darea în plată, constituire ca aport la capitalul social al unei societăţi sau pentru orice alt act juridic între vii prin care se transferă sau se constituie un alt drept real care să asigure posesia şi folosinţa terenurilor agricole situate în extravilan, prin eludarea Legii nr. 17/2014, se sancţionează cu nulitatea absolută.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News