În ultimii ani, scandalurile de corupție legate de fondurile europene sunt tot mai multe în acele țări europene care au intrat în UE începând cu 2004. Toate formațiunile politice sunt vizate, aproape de fiecare dată, de aceleași suspiciuni scandaloase: oameni de la putere sau rudele lor ar profita de fondurile de coeziune ale UE, deși, în același timp, acești politicieni atacă din ce în ce mai dur instituțiile europene în discursurile lor. Este paradoxul pe care îl constată cotidianul francez „Le Monde”.
„În Est, scandalurile de corupție legate de fondurile europene se înmulțesc”, titrează cotidianul „Le Monde”, care publică sâmbătă, cu o săptămână înainte de alegerile europarlamentare, un articol amplu în care este menționat și Liviu Dragnea. Articolul este semnat de Blaise Gauquelin, corespondent regional, și de Jean-Baptiste Chastand, trimis special la Bruxelles.
Mai mulți lideri eurosceptici sunt acuzați că s-au îmbogățit sau și-au îmbogățit rudele deturnând banii Bruxelles-ului, explică publicația franceză, văzută în general ca fiind apropiată mediilor de stânga. Iar „Le Monde” își argumentează afirmația cu mai multe exemple: un premier din Cehia riscă, din cauza unor astfel de suspiciuni, între cinci și zece ani de închisoare; liderul partidului aflat la putere în România este vizat de o anchetă pentru deturnare de fonduri; ginerele premierului Viktor Orban este acuzat că se îmbogățește din fondurile structurale europene grație legăturilor sale rudenie.
În România, Liviu Dragnea, președintele PSD, este cercetat de la sfârșitul anului 2017 pentru deturnarea a 21 de milioane de euro din fonduri europene. Sub mandatul său, Bucureștiul și-a sporit reformele controversate menite să slăbească legislația anticorupție. Confruntat cu criticile venite dinspre Bruxelles, liderul stângii românești nu ezită să recurgă din ce în ce mai mult la discursuri suveraniste, scrie „Le Monde”.
În Ungaria naționalistului Viktor Orban, prietenul din copilărie al premierului, Lőrinc Mészáros, a devenit cel mai bogat om din țară câștigând pe rând licitațiile pentru fonduri europene, în timp ce o societate deținută cândva de Istvan Tiborcz, ginerele premierului, a fost incriminată de OLAF în 2018 pentru că ar fi pus la cale o schemă de fraudă organizată pe piața iluminatului public.
Miza unor astfel de scandaluri este importantă pentru scrutinul din 26 mai: viitorii eurodeputați vor trebui să negocieze viitorul buget pentru fondurile regionale corespunzător perioadei 2021-2027. Dacă pentru perioada 2014-2020 au fost prevăzute 351 de miliarde de euro, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, sumele alocate se vor reduce în consecință, arată „Le Monde”. În plus, mai multe țări din Vest vor să fie condiționată acordarea acestor sume de respectarea statului de drept și chiar de primirea solicitanților de azil. În acest context, chiar dacă banii europeni au adus beneficii masive populației și infrastructurii din Europa Centrală, înmulțirea scandalurilor de corupție cu fonduri europene amenință să decredibilizeze una din politicile aflate în centrul construcției europene, avertizează cotidianul francez.
