Îl ajută Rusia pe Trump?
Foto: Guiver/ Getty Images
Dacă într-adevăr rușii sunt implicați în campania împotriva Partidului Democrat, este o problemă care afectează însăși democrația — e vorba de o interventie directă și clară a unor servicii de informații în procesul politic din SUA. Nimic nu e mai periculos pentru democrație decât intervenția unui stat terț în procesul electoral.
Oficiali ruși acuză la rândul lor că SUA și aliații săi au intervenit în procesul electoral din state aliate sau în sfera de influență a Federației Ruse, susținând sistematic forțe politice pro democratice. Dar e o diferență fundamentală: una e susținerea politică, sau critica față de natura deficitară a procesului electoral, altceva e intervenția prin servicii secrete în înteriorul aparatelor de partid.
În ce au constat atacurile cibernetice: În primăvara lui 2016 a început o serie de atacuri cibernetice asupra emailurilor oficiale ale membrilor Convenției democrate din SUA. Au fost asumate de hackerul Guccifer 2.0. Acesta a spus că este din România și că a preluat numele de la un alt atacator cibernetic român, arestat în 2014. Dar nu a putut purta o conversație în limba română. Hackerul a declarat că a spart sistemul singur. Dar experții în securitate americani au descoperit că documentele fuseseră stocate pe mai multe computere, unele setate pe limba rusă. Săptămâna trecută au fost publicate pe Wikileaks în jur de 20,000 de mesaje, criticate acum din două motive principale. În primul rând fiindcă arată dovezi că liderii Convenției Democrate au tins să o favorizeze pe Hillary Clinton, în defavoarea lui Bernie Sanders — ceea ce senatorul Bernie Sanders și susținătorii săi au tot denunțat pe parcursul campaniei. O altă problemă a fost că mesajele publicate prezintă date personale confidențiale ale unor donatori ai Partidului Democrat. (n.r.)
Situația îi servește lui Trump, un politician populist cu efect extrem de toxic, a cărui venire la Casa Albă ar avea efecte complicate pentru securitate și apărarea aliată.
Victoria sa ar oferi un avantaj tuturor statelor care consideră că SUA reprezintă un competitor strategic sau că acțiunea externă a SUA complică interesele lor regionale.
Rusia e unul din aceste state, dar a spune că miza unor asemenea acțiuni este victoria lui Trump e simplist. Mai degrabă obiectivul e slăbirea SUA și un mesaj puternic legat de capacitatea Rusiei de a juca inegal, dar cu succes.
O obsesie a administrației ruse este legată de ceea ce numește "agendă de regime change" a SUA. Temerile Kremlinului sunt legate de capacitatea SUA de a utiliza procese politice și contestarea liderilor ca pe un instrument de liberalizare — Rusia percepe asta ca pe o ingerință.
Aceasta nu doar că ar limita influența Rusiei, dar amenință chiar stabilitatea regimului de la Moscova. Este o viziune de cetate asediată și această acțiune nemaiîntâlnită (atacurile cibernetice n.r.) poate să fie citită și în această cheie.
Ce am văzut în ultimele luni indică o situație fără precedent în istorie: niciodată serviciile secrete nu au mai folosit la asemenea scară acțiunile digitale pentru a influența procesul electoral. E o cutie a Pandorei care deschide calea către o extindere a războiului hybrid către zone care sunt chiar esența democrației liberale.
Subminarea acesteia este un pas către legitimarea unor abordări autoritare care preferă o democrației populistă a liderilor providențiali puternici.
Chiar Edward Snowden, un fost angajat al serviciilor secrete americane refugiat astăzi la Moscova, scria pe Twitter că dacă se dovedește implicarea rusă în acest caz de hacking, Statele Unite sunt obligate să reacționeze și să folosească instrumentele pe care agențiile sale de informații le au la dispoziție.
Ar fi complicat ca SUA să acționeze acum, în contextul unei campanii divizate și a unor situații deja extrem de volatile în Europa și Orientul Apropiat.
Întâlnirea dintre ministrul rus de externe Sergei Lavrov și omologul său american John Kerry a indicat că subiectul accentuează tensiunile și criza din relațiile bilaterale deja deteriorate, pe fondul anexării ilegale și ilegitime de către Rusia a Crimeei, respectiv a susținerii unei insurgențe în estul Ucrainei.
Cele două state au nevoie să coopereze în materie antiteroristă și în problematica siriană, dar și în dosare globale ca non-proliferarea nucleară. Dinamica relațiilor va fi influențată decisiv de rezultatul alegerilor americane din noiembrie.
Miza alegerilor americane este în acest sens uriașă.
Hillary Clinton, un candidat pro atlanticist (care crede în cooperarea dintre SUA, Europa și Canada n.r.) experimentat și perceput ca o voce critică față de administrația lui Vladimir Putin, se confruntă cu un populist radical, care deja a indicat o abordare tranzacțională în raport cu partenerii SUA din NATO și o deschidere fără precedent față de Rusia.
Donald Trump, care are legături de afaceri strânse cu Rusia și al cărui șef de campanie a făcut lobby pentru interese rusești, susține că Statele Unite nu trebuie să fie obligate să apere automat aliații. Viziunea sa economică și strategică este în contradicție cu tradiția și chiar cu angajamentele SUA.
În acest context nu e de mirare că o serie de comentatori politici au numit această campanie o competiție între Hillary Clinton și Kremlin. Exagerată sau nu, această sintagmă capătă conotații sinistre în contextul recentului scandal de hacking informatic.
Titlul și introducerea aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
Mai puteți citi:
Al treilea război mondial va fi unul cibernetic
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea (like) pe Facebook
