Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, are o zonă care poate fi considerată o radiografie a impactului schimbărilor climatice asupra punctelor polare ale lumii.
Văzut din satelit, nordul Groenlandei pare o întindere nesfârșită de gheață. Numai că în acest alb orbitor și-a făcut loc o fâșie care se lărgește de la an la an.
Această zonă interstițială, similară unei cicatrici la nivel topografic, este denumită „Zona Întunecată” a Groenlandei.
Un nou studiu publicat în revista Nature inventariază efectele încălzirii globale asupra acestui imens depozit de gheață aparținând Regatului Danemarcei.
Zona Întunecată are o lățime de 400 de kilometri și 100 de kilometri lungime.
Teoriile anterioare vorbeau despre o polinie apărută la suprafața gheței ori despre un conglomerat de izvoare și lacuri de culoarea safirului. Însă acest nou studiu trasează un alt scenariu: cercetătorii cred că, de fapt, Zona Întunecată găzduiește un „strat fin de praf și carbon negru, care oferă nutriție unei specii de alge închise la culoare”, spune profesorul Alun Hubbard, co-autor al studiului.
Altfel spus, Zona Întunecată este o „graniță de murdărie” a zonei de ablațiune la nivelul suprafeței de gheață. Cu cât această zonă de ablațiune devine și mai întunecată, cu atât absoarbe mai multă radiație solară și gheața se topește mai repede.
Practic, existența acestei Zone Întunecate duce la „topirea de cinci ori mai rapidă” a gheței, atrage atenția Hubbard.
Oamenii de știință descriu un cerc vicios: ca să se înmulțească (prin fotosinteză), coloniile de alge au nevoie de soare; cu cât numărul algelor crește, cu atât coloniile absorb și mai mult radiație solară; cu cât este mai ridicat gradul de absorbție, cu atât ablațiunea este și mai mare.
Chiar dacă este cea mai mare insulă de pe Terra, Groenlanda are însă cea mai mică densitate a populaţiei umane - doar 57.000 de locuitori. Populaţia este concentrată pe coastă vestică, singura regiune cu condiţii suficient de blânde pentru a susţine o comunitate umană.
Insula este în nordul Oceanului Atlantic, între America şi Europa, având o suprafaţă totală de 2,17 milioane de kilometri pătraţi, aproximativ de 10 ori mai întinsă ca România.