Test reușit pentru Hyperloop. Ce provocări mai stau în fața trenului supersonic
Hyperloop începe să prindă formă. Sistemul carear trebui să transporte oamenii cu viteze de 1.200 de kilometri pe oră prin tuburi vidate a trecut cu brio al doilea test major.
La un an distanţă după ce au încercat în exterior sistemul de propulsie, cei de la Hyperloop One au făcut demonstraţia în tunelul vidat. Au reuşit să facă platforma, care va fi înlocuită ulterior cu o capsulă în care vor sta călătorii, să leviteze magnetic deasupra şinelor, arătând astfel că este posibil ca în numai câţiva ani viteza maximă, atinsă azi de trenurile Maglev, să fie triplată.
La Hyperloop One, testul de numai cinci secunde le-a dat inginerilor speranţa că pot dezvolta singura formă nouă de transport din ultimii o sută de ani.
Mai e mult de lucru până acolo, însă. Platforma s-a deplasat cu o viteză de 113 kilometri pe oră, departe de cei 1.200 promişi pe distanţe lungi. Totuşi, bucăţile sistemului încep să fie puse la un loc.
„Am creat vidul complet ca și cum ți-ai crea propriul cer în interiorul tubului și zbori la 60.000 de metri înalțime. Am făcut sistemul de propulsie funcțional. Am reușit să-l facem să leviteze. Am făcut sistemul Hyperloop realitate!”, a spus Shervin Pishevar, cofondator Hyperloop One.
Sistemele de frânare, de vidare, de propulsie și de levitație magnetică au funcționat, dar multe dileme tehnice rămân în picioare. În scurt timp Hyperloop One va înlocui platforma simplă cu o capsulă în care vor sta călătorii atunci când sistemul va fi operațional. Şi marea întrebare e cum vor reuşi inginerii să bage şi să scoată capsulele din tub fără să-i permită aerului să pătrundă în interior. La testul cu capsule, viteza de deplasare ar trebui să treacă de 400 de kilometri pe ora, adică ar fi la un pas să depășească trenul Maglev. Cheia e tocmai mediul vidat care elimină problemele puse până acum de forţa de frecare. Capsulele ar trebui astfel să se miște cu viteză maximă folosind minimul de energie.
„Va permite ca persoanele și mărfurile să fie transportate mai repede decât oricând în istorie și va schimba fundamental felul în care funcţionează lumea. Va fi un sistem de transport mai sigur, mai rapid și mai curat. Va face lumea de dimensiunile unui sat din nou”, spune Shervin Pishevar, cofondator Hyperloop One.
Unii visează, alţii sunt sceptici. O mare barieră legală se întinde în faţa proiectului. Analiștii se tem că Hyperloop nu va primi autorizaţie de construcţie și că va trece multă vreme până când să fie considerat sigur pentru călători.
Nici problemele financiare nu sunt de neglijat. O reţea de mii de kilometri de tuburi vidate costă și, pe deasupra, intră în competiţie cu firmele de transport aerian. Au decenii întregi de experienţă în rafinat modele de business pentru a reduce costurile și pentru a face profit.
Hyperloop One, însă, intră pe drumuri complet neumblate. Și deja are competiţie. Mai sunt încă două companii - Hyperloop Transportation Technologies și Arrivo - care au același țel: să facă trenul viitorul imaginat de Elon Musk.
Citește și:
Primul tren ultrarapid din lume va străbate Europa. Nouă potențiale rute
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
