Pământul înghețat care a fost prelevat din Groenlanda în timpul Războiului Rece de către o operațiune militară secretă a ascuns un alt lucru: fosile îngropate care ar putea avea un milion de ani vechime. Analizele recente au dus la descoperirea plantelor care erau atât de bine prezervate că “arată ca și cum ar fi murit ieri”, spun cercetătorii, citați de Live Science.
Oamenii de știință ai armatei americane au dezgropat mostra de gheață în 1966, în nord-vestul Groenlandei, în cadrul Proiectului Iceworm, o misiune sub acoperire pentru a construi o bază subterană ce trebuia să ascundă sute de focoase nucleare în raza de bătaie a Uniunii Sovietice. O stație de cercetare în Arctica, numită Camp Century, a fost povestea de acoperire a proiectului armatei. Însă Iceworm s-a stins, baza a fost abandonată iar mostra de gheață a rămas uitată într-un congelator din Danemarca până când a fost redescoperită în 2017.
Când oamenii de știință au analizat mostra în 2019, au descoperit fragmente de plante fosilizate care ar fi înflorit acum un milion de ani. Stratul de gheață care acoperă Groenlanda se crede că ar avea aproape 3 milioane de ani vechime, însă micile fragmente de plantă spun altceva, arătând că la un moment dat în ultimul milion de ani – posibil în ultimele câteva sute de mii de ani – mare parte din Groenlanda nu avea gheață.
Astăzi, mare parte din Groenlanda este acoperită de o calotă glaciară care acoperă 1,7 milioane de kilometri pătrați.
Dacă noua cercetare arată că majoritatea gheții din Groenlanda a dispărut relativ recent, aceasta nu este o veste bună pentru stabilitatea actualei calote glaciare ca răspuns la schimbările climatice cauzate de om.
Dacă toată gheața din Groenlanda s-ar topi, mările s-ar ridica cu aproape 7 metri, arată datele Administrației americane Naționale pentru Oceane și Atmosferă din 2019. Aceasta ar fi de ajuns pentru a inunda orașele de coastă la nivel mondial, au scris cercetătorii în noul studiu publicat luni în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Inginerii armatei americane au început construcția Camp Century în 1959, iar oamenii de știință B.L. Hansen și Chester Langway Jr. au supravegheat extracția unei mostre de gheață de 3,4 metri de la o adâncime de 1.368 de metri sub gheață.
După ce armata a terminat Proiectul Iceworm, mostra a intrat în depozitare, prima dată la State University of New York în Buffalo și apoi la Niels Bohr Institute din Copenhaga.
Oamenii de știință au găsit în pământul din gheață particule fosile de rămurele și frunze. Ei au descris fragmentele ca fiind uscate prin congelare iar la turnarea apei peste el s-au desfășurat de parcă ar fi fost uscate “ieri”.
Asemenea plante ar fi putut crește – posibil într-o pădure boreală – doar dacă mare parte din stratul de gheață nu ar fi fost prezent.
Din datele analizate, autorii studiului spun că solul și planele care au crescut în el au văzut ultima dată lumina soarelui între acum câteva sute de mii de ani și aproape un milion de ani în urmă.
Bazându-se pe înregistrările geologice și geochimia oceanică, oamenii de știință au estimat că actualul strat de gheață din Groenlanda a persistat mai mult sau mai puțin la aceeași mărime de aproape 2,6 milioane de ani. Însă, noile informații arată că gheața a dispărut aproape în întregime din Groenlanda cel puțin o perioadă din cel mai recent mare îngheț al insulei, arătând o nouă limită a stabilității gheții.
De fapt, savanții avertizează deja că Groenlanda accelerează către un punct critic de pierdere a gheții, fiind estimări că ninsorile de iarnă care restabilesc topirea sezonieră ar putea înceta până în 2055.
Editor : Alexandru Costea
