Tehnologie revoluționară: Cum ne ajută bacteriile să respirăm aer curat

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Principiul care stă la baza sistemului de filtrare este cel al fotosintezei: gazele poluante trec printr-un reactor în interiorul căruia se află bacterii care purifică aerul.

Cianobacteriile, numite şi alge albastre-verzi, sunt aduse în laborator dintr-un izvor termal din Bihor. Organismele trăiesc la temperaturi mari, în jur de 50 de grade Celsius, aceeaşi temperatură regăsită în gazele de evacuare din centralele termice.

Ciprian Chiș, doctorand la Centrul de Cercetări Biologice Jibou a declarat că cinobacteriile cresc foarte bine, iar după ce vor fi suficient de dezvoltate vor fi testate în bioreactorul mare.

Bacteriile, atent selecţionate, ajung într-un aparat cu o capacitate de 20 de litri, pe unde trec şi gazele de la centrala termică.

„Ele ajung în partea de jos a bioreactorului, apoi printr-un sistem specific de barbotare ele sunt distribuite în întreaga masa a culturii de cianobacterii”, a explicat un alt cercetător.

După procesul din laborator, specialistii susţin că nivelul de noxe scade la aproape jumătate.

„În metabolismul lor absorb CO2 și emit în atmosferă oxigen, deci practic aerul nu numai că este cu mai puțin dioxid, dar este și îmbogățit în oxigen”, a explicat şeful Centrului de Cercetări Biologice din Jibou, Cosmin Sicora.

Dioxidul de carbon este principalul vinovat pentru încălzirea globală. De exemplu, în ultimii 15 ani, temperatura din ecosistemele Munţilor Carpaţi a crescut cu un grad.

Un cercetător de la Grădina Botanică din Cluj a atras atenția că, din cauza încălzirii globale, anumite specii pot dispărea.

„Există pericolul ca anumite specii care sunt rare, dar care sunt adaptate la climatul acesta foarte rece, să dispară. Deja la nivel de Europa se remarcă migraţii ale unor specii sudice înspre nord”,a spus Mihai Pușcaș.

Sistemul a fost testat până acum doar în laborator, însă cercetătorii vor să-l extindă la nivel industrial. Până acum, investiţia a fost de 30.000 de euro si a fost realizată cu banii Gradinii Botanice. În 2016, cercetătorii vor încerca să obţină fonduri europene şi guvernamentale, pentru a-şi extinde cercetările.