Arctica, una dintre regiunile cele mai afectate de efectele schimbărilor climatice, emite în prezent mai mult dioxid de carbon (CO2) decât stochează, în principal din cauza creşterii numărului incendiilor, se arată într-un raport american de referinţă publicat marţi. În Europa, temperatura permafrostului montan a crescut cu 1 grad Celsius în ultimii 10 ani.
„Tundra arctică, care se confruntă cu încălzirea şi cu înmulţirea incendiilor forestiere, emite în prezent mai mult carbon decât cantitatea pe care o stochează”, a explicat Rick Spinrad, şeful Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA), care a publicat acest raport, potrivit Agerpres.
Acest lucru „va agrava efectele schimbărilor climatice”, a avertizat el, adăugând că este vorba „despre un semn în plus, prezis de oamenii de ştiinţă, al consecinţelor unei reduceri inadecvate a poluării provocate de combustibili fosili”.
„Ceea ce se întâmplă în Arctica nu se limitează la Arctica”, a precizat pentru AFP Anna Virkkala, cercetătoare în cadrul Centrului de cercetare în domeniul climei Woodwell şi coautoare a raportului.
Această regiune care înglobează Polul Nord „joacă un rol important în sistemul climatic mondial din cauza enormelor rezervoare de carbon” prezente în solurile sale, a mai spus ea.
Arctica este compusă din tundră, un mediu ecologic constituit din arbuşti, şi permafrost, denumit de asemenea pergelisol, un sol îngheţat care conţine dublul cantităţii de CO2 prezentă în atmosferă şi triplul de cel emise de activităţile umane din 1850.
Or, în ultimele decenii, sub efectul schimbărilor climatice, incendiile de tundră au continuat să se înmulţească, atingând un număr record în 2023, a precizat NOAA.
În urma arderii vegetaţiei, acest incendii eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Dar alterează, de asemenea, şi straturile izolante ale solului, accelerând dezgheţul pe termen lung al pergelisolului, care înseamnă emisia de dioxid de carbon şi de metan, două dintre principalele gaze care reţin căldura în atmosferă.
Fenomenul de amplificare
Sezonul record al incendiilor cunoscut de Canada în 2023 a condus la degajarea a „aproape de 400 de milioane de tone de dioxid de carbon”, a subliniat Brendan Rogers, coautor al raportului, echivalentul a „mai mult decât emisiile anuale ale tuturor celorlalte ţări, cu excepţia Chinei, Statelor Unite, Indiei şi Rusiei”.
Iar anul 2024 se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte emisiile legate de incendiile survenite la nord de cecului polar arctic, a precizat agenţia pe site-ul său.
În plus, potrivit raportului NOAA, bazat pe observaţiile realizate între 2001 şi 2020, temperaturile înregistrate la suprafaţa Oceanului Arctic, dar şi cele înregistrate la cel puţin 15 metri adâncime, în pergelisol, au continuat să crească în ultimii ani.
Arctica este afectată de un fenomen denumit „amplificare”, ceea ce înseamnă că se încălzeşte mai repede decât zonele de la latitudini medii. Acest mecanism este cauzat de mai mulţi factori, cum ar fi topirea stratului de zăpadă şi a banchizei, dar şi încălzirea oceanelor.
În timp ce creşterea temperaturilor asociate încălzirii climatice stimulează productivitatea şi creşterea vegetaţiei, care absoarbe dioxidul de carbon, provoacă în acelaşi timp topirea permafrostului.
„Efecte ireversibile”
Faptul că tundra emite în prezent mai mult CO2 decât stochează este „un semn premergător alarmant”, a reacţionat Brenda Ekwurzel, climatolog în cadrul ONG-ului american Union of Concerned Scientists.
„Odată atinse, mai multe dintre aceste limite ale efectelor negative asupra ecosistemelor sunt ireversibile”, a avertizat ea.
„Emisiile pergelisolului nu vor depăşi emisiile legate de combustibilii fosili, dar constituie o categorie importantă, de care trebuie să ţinem cont”, a subliniat Brendan Rogers.
Arctica nu devine doar mai caldă, ci şi mai umedă, a mai spus NOAA, vara anului 2024 fiind cea mai ploioasă vară înregistrată vreodată.
Această tendinţă accelerează eroziunea costieră, ameninţând comunităţile autohtone, care depind de stabilitatea gheţii şi de practicile de vânătoare tradiţionale.
Temperatura permafrostului montan din Europa a crescut
Temperatura permafrostului montan de pe teritoriul Europei a crescut cu 1 grad Celsius în ultimii 10 ani, potrivit unui nou studiu ştiinţific publicat marţi, informează DPA.
„Încălzirea permafrostului montan este semnificativă şi este evidentă în toate regiunile, adâncimile şi perioadele pe care le-am analizat”, a spus unul dintre coautorii studiului, Jeannette Nötzli, care lucrează la Institutul elveţian pentru cercetarea zăpezii şi a avalanşelor, cu sediul la Davos.
Permafrostul reprezintă materiale din sol cum ar fi roci şi pietriş care se menţin la o temperatură sub 0 grade Celsius timp de mai mulţi ani.
Regiunile reci unde există permafrost, cum ar fi zonele montane şi polare, reacţionează mai puternic la schimbările climatice.
Potrivit studiului, publicat în revista Nature Communications, creşterea temperaturilor permafrostului în regiunile montane ale Europei este, în unele dintre cazuri, la fel de ridicată ca în zona arctică, iar cea mai mare încălzire a fost detectată în zone cu altitudini mari şi mai nordice.
„Atunci când temperaturile permafrostului îngheţat cresc până spre zero grade Celsius, încălzirea încetineşte semnificativ şi aproape că se opreşte pentru că este nevoie de energie pentru a topi gheaţa subterană”, a precizat institutul într-un comunicat de presă. „Odată ce gheaţă din permafrost se topeşte, temperaturile cresc din nou.”
Circa 5% din teritoriul elveţian reprezintă permafrost, de obicei în zonele reci de grohotişuri şi stânci situate la peste 2.500 de metri deasupra nivelului mării.
Editor : B.P.