Echipa de ornitologii din Târgu Mureş a montat pe stâlpii din Câmpia de Vest, în apropiere de graniţa cu Ungaria, 80 de cuiburi artificiale. Păsărea prădătoare a fost astfel încurajată să migreze din Ungaria şi Slovacia, acolo unde populaţia depăşeşte câteva sute.
„Am montat cuiburi artificiale pe stâlpi de înaltă tensiune. Acestea fiind singurele locuri înalte din zona de câmpie unde o pasăre poate să îşi facă cuib”, spune Nagy Attila, coordonator proiect.
14 perechi de şoim au venit în acest an la cuiburile montate pe stâlpii de înaltă tensiune, dublu faţă de anul trecut.
În ultimii 40 de ani, pasărea a dispărut încet-încet de pe teritoriul întregii ţări. Fie din cauza otrăvirilor aruncate pe câmp, fie din cauza braconierilor.
„Ultimul cuibărit dovedit a fost în anii 1970. După ce am început să facem o evaluare minuţioasă în întreaga Câmpie de Vest am găsit o pereche, apoi în 2011 am avut două perechi, dar atâta tot”, mai spune Nagy Attila.
Ornitologii au încercat să le asigure şoimilor şi hrana. Ei au întărit populaţia de popândău din Câmpia de Vest. Această specie de rozătoare este cea mai importantă sursă de hrană pentru şoimul dunărean.
„În Câmpia de Vest, de exemplu, mai există în jur de 180 de colonii de popândău şi acestea sunt foarte mult periclitate mai ales după ce am aderat la Uniunea Europeană şi au început să vină investiţiile majore în zonă”, spune Hegyeli Zsolt, coordonator proiect.
Şoimii dunăreni au echipaţi pentru ca ornitologii să-i poată monitoriza.
„Am inelat şase pui de şoimi dunăreni, patru femele, doi masculi dintre care două femele au primit şi transmiţătoare GPS. Poate ajuta şi în cazuri mai puţin fericite în cazul în care păsările ajung să fie lovite sau accidente sau pur şi simplu nu găsesc o perioadă mai lungă de mâncare”, explică Marton Attila, biolog.
Populaţia şoimilor dunăreni din Europa este estimată la aproximativ 450 de perechi, dintre care 47% trăiesc în Ungaria şi Slovacia.