România se află locul 32 din 180 într-un clasament care măsoară nivelul de „verde” al economiilor lumii. Topul a fost întocmit de Universitatea Yale, care a calculat Indicele de Performanță a Mediului pentru fiecare țară, pe baza a 32 de categorii de indicatori, de la atenuarea schimbărilor climatice și gestionarea deșeurilor, până la calitatea apei și a aerului.
Indicele de Performanță a Mediului arată care sunt cele mai eco-friendly economii din lume, potrivit unui material publicat de Visual Capitalist.
În ciuda trendului de globalizare din ultimele decenii, politicile naționale de mediu au rămas foarte diverse. Indicele IPM confirmă că politicile de mediu - și rezultatele lor pozitive - sunt strâns legate de nivelul de trai.
Țările scandinave, care au un venit mare pe cap de locuitor, au și un indice IPM înalt. Danemarca, de exemplu, care are cel mai mare indice IPM, este prima din lume la rata de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Suedia conduce la tratarea deșeurilor și reciclare, iar la tratarea apelor uzate primele sunt Danemarca, Finlanda, Olanda, Singapore și Suedia.
În America de Nord, Canada își arogă prima poziție la biodiversitate și habitat, în vreme ce SUA este pe locul 6 mondial la diversitate în agricultură.
Per total, se pare că țările cele mai „verzi” din lume se focusează pe toate categoriile de sustenabilitate, în vreme ce țările întârziate au performanțe inegale la aceste categorii, potrivit Visual Capitalist.
Cele mai „verzi” țări din lume
Cele mai „verzi” țări din lume sunt Danemarca, Luxemburg, Elveția, Marea Britanie, Franța, toate cu un IPM de peste 80. Din primele 15 țări, 13 sunt din Europa și doar două de pe alte continente - Japonia și Australia.
România ocupă locul 32 din cele 180 de țări măsurate, cu un indice IPM de 64,7, și este „încadrată” de Cipru și Ungaria.
La baza topului, cu cele mai mici niveluri IPM, se află Coasta de Fildeș, Sierra Leone, Afganistan, Myanmar și Liberia, cu IPM de 25 sau mai mic.
Clasamentul complet îl puteți urmări aici
Ce înseamnă „verde”?
Fiecare indicator care contribuie la calculul indicelui IPM, cum ar, de exemplu, „sănătatea mediuliui”, este împărțit în subcategorii. Fiecare țară este notată pe aceste subcategorii de la 0 la 100. Astfel, este posibil ca la unele subcategorii să fie mai multe țări pe primul loc, cu 100 de puncte, însă la total ele ajung să fie departajate.
Editor : Bogdan Păcurar