Cercetarea științifică și inovarea sunt esențiale atât pentru dezvoltarea economică, cât și pentru combaterea schimbărilor climatice.
În România, acest sector se confruntă cu un buget scăzut și migrarea tinerelor talente, iar conform celui mai recent raport al INS, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat doar 0,51% din PIB-ul țării în 2023, mult sub media Uniunii Europene. În schimb, Marea Britanie investește semnificativ în cercetare, fiind un lider în domenii precum tehnologiile cuantice, sănătatea și tranziția verde.
Adrian Vonsovici, Senior R&D Consultant la MSC R&D în UK, se află în prima linie a cercetării și dezvoltării, având o specializare în tehnologii emergente. Cu o carieră de peste 30 de ani, Adrian deține 11 brevete în domenii de vârf, inclusiv circuite integrate fotonice, tehnologii cuantice și rețele inteligente de senzori. Expertiza sa este esențială în crearea de soluții inovative ce promit să transforme industrii și să contribuie la un viitor sustenabil și mai verde.
Într-un interviu pentru Digi24, Adrian Vonsovici a oferit perspective valoroase asupra modului în care România ar putea să adopte modelul de succes din Marea Britanie pentru a stimula cercetarea-dezvoltarea (CD) și inovarea la nivel național.
Ce ar trebui să prioritizeze România pentru a stimula cercetarea și dezvoltarea, urmând exemplul investițiilor majore din UK?
Adrian Vonsovici consideră că România ar trebui să își concentreze eforturile pe crearea unor legături eficiente între partea de cercetare și partea de aplicare economică a cunoștințelor. Aceasta înseamnă promovarea unor ecosisteme agile și centre de cercetare aplicată interdisciplinară, pentru a transforma noile descoperiri științifice în produse inovative, procese tehnologice și servicii avansate. Astfel, România ar putea să își îmbunătățească capacitatea de a utiliza știința și tehnologia pentru a produce valoare adăugată și, în final, pentru a sprijini o comercializare eficientă a inovațiilor.
Un exemplu este reprezentat de recentele investiții ale Marii Britanii în cercetare-dezvoltare, care au fost majorate semnificativ, de la aproximativ 15 miliarde de lire sterline pe an în 2022, la 20 de miliarde de lire sterline până în 2025. Aceste fonduri vor sprijini o colaborare mai strânsă între institutele de cercetare și firmele private, pentru a transforma cunoștințele științifice în inovații aplicabile în economie. Acesta este un exemplu pe care România ar trebui să-l adopte, mai ales că trebuie să facă mult mai multe pentru a concura pe plan internațional în atragerea de talente și investiții.
Cum ar putea România adapta inițiativele din UK pentru a accelera inovarea?
Unul dintre punctele cheie pentru România ar fi sprijinul acordat cercetării aproape-de-piață (near to market), o practică esențială în UK. Adrian Vonsovici explică că acest model presupune creșterea finanțării pentru proiectele de cercetare care sunt mai aproape de implementarea pe piață, dar și stimularea cooperării mai strânse între universități și sectorul industrial. În acest sens, parteneriatele intersectoriale, cum sunt centrele Catapult din Marea Britanie, ar putea fi un model de urmat. Aceste inițiative contribuie la creșterea productivității și a competitivității printr-o inovație bazată pe știința aplicată.
În plus, România ar putea adopta o strategie similară cu cea din UK, care pune accent pe identificarea problemelor transversale și pe interdisciplinaritate pentru a crea soluții inovative care să sprijine atât dezvoltarea economică, cât și sustenabilitatea.
Cum putem încuraja o infrastructură națională care să sprijine atât inovarea tehnologică, cât și cercetarea climatică?
Pentru a atinge țintele legate de sustenabilitate și dezvoltare economică ale României, sunt necesare atât investiții în infrastructura tehnologică, cât și în politici care să faciliteze implementarea eco-inovațiilor. Acestea ar putea include investiții în industria energetică bazată pe hidrogen și în soluții de captare și stocare a carbonului (CCUS), precum și în sisteme de transport integrate și soluții digitale pentru eficiență energetică.
În acest sens, România ar putea învăța de la Marea Britanie, care a lansat în iunie 2021 Banca de Infrastructură, o instituție care combină capitalul public cu investițiile private pentru a sprijini proiectele de infrastructură. Această bancă are un portofoliu destinat combaterii schimbărilor climatice și sprijinirii creșterii economice regionale și ar putea deveni un model de urmat pentru România, într-o formă adaptată la nevoile economice interne.
Cum poate România să adopte strategiile de R&D din UK pentru tranziția la energie verde?
În UK, strategiile de CDI pentru o economia circulară și tehnologii digitale durabile au contribuit semnificativ la reducerea amprentei de carbon și la dezvoltarea unor soluții inovative. Cercetătorul român consideră că România ar putea să adopte o colaborare interdisciplinară similară, combinând tehnologiile din IT, știința materialelor, inginerie și economia circulară, pentru a stimula dezvoltarea unor soluții sustenabile.
De asemenea, România ar putea să implementeze o strategie transversală pentru a rezolva problemele de sustenabilitate, având în vedere că succesul în tranziția verde nu depinde doar de tehnologiile inovative, ci și de modelele de afaceri sustenabile, de comportamentele ecologice ale consumatorilor și de colaborarea între sectoare.
Forum Climate Paths: Un pas important în dezvoltarea cercetării aplicate
Adrian Vonsovici a participat la prima zi a forumului Climate Paths, un proiect ce își propune să creeze punți între institutele de cercetare și sectorul privat, facilitând proiecte de cercetare aplicată care pot aduce un impact direct asupra societății. Cu sprijin din partea Norvegiei, acest program reunește peste 200 de participanți și 90 de institute de cercetare din România, Norvegia, Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
După acest forum, beneficiarii vor face și o vizită de lucru în Norvegia, pentru a prelua bunele practici din experiența norvegiană în domeniul tranziției verzi și al transferului tehnologic sustenabil. De asemenea, va fi creat un ghid de bune practici, care va include cele mai eficiente și inovative soluții din domeniul tranziției verzi, oferind astfel un instrument valoros pentru factorii de decizie, cercetători și antreprenori din România.
Proiectul Climate Paths: Metode Inovatoare pentru Reducerea Impactului Climatic și de Mediu, organizat de Social Innovation Solutions în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, operat de Innovation Norway, oferă oportunități de impact pentru cercetarea climatică din România. Prin facilitarea colaborării între experți români și norvegieni, reprezentanți ai guvernului, mediului academic și sectorului privat, proiectul urmărește dezvoltarea de politici publice și soluții inovatoare care să răspundă nevoilor specifice ale României.
Articol susținut de Social Innovation Solutions 
