Deşi România şi alte 19 ţări europene au votat împotrivă, un nou tip de porumb modificat genetic a primit autorizaţia de a fi cultivat în Uniunea Europeană. Este vorba de soiul DuPont TC1507, conceput de americanii de la Pioneer. Proprietatea intelectuală asupra soiurilor aparţine exclusiv companiilor de inginerie genetică precum DuPont sau Monsanto, care pot da în judecată agricultorii care refolosesc seminţele obţinute din prima recoltă. Aceasta este de fapt marea problemă a culturilor modificate genetic. După ea vin şi riscurile de sănătate demonstrate de unii cercetători, demontate de alţii.
Deşi iniţial avea de gând să susţină cultivarea porumbului modificat genetic DuPont TC1507 în Uniunea Europeană, România a fost convinsă de Franţa să voteze împotrivă. În zadar însă, pentru că opoziţia faţă de porumbul american nu a fost suficient de mare cât să fie blocată cultivarea sa în Europa.
România va avea totuşi posibilitatea să interzică porumbul modificat genetic dacă vrea: fiecare stat membru decide dacă să cultive sau nu plante modificate genetic. Bucureştiul a interzis deocamdată doar soia modificată genetic; în schimb, porumbul modificat genetic deja se cultivă pe 834 de hectare, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. Doar că nu este soiul DuPont aprobat marţi, ci un soi Monsanto care primise undă verde din partea Uniunii Europene.
În plus, pe site-ul Ministerului Agriculturii se face trimitere la un studiu al Academiei Române care recomandă culturile modificate genetic.
Organizaţiile de mediu atrag însă atenţia că aceste culturi distrug ecosistemul, iar unele studii clinice arată că plantele modificate genetic pun în pericol sănătatea umană. Există şi studii care arată însă că aceste alimente sunt inofensive pentru oameni.
Tocmai această incertitudine a dat naştere controversei din jurul acestor culturi ale căror gene sunt manipulate ca să facă faţă dăunătorilor sau ca să dea o producţie mai mare la hectar.
Controvesată este şi atitudinea pe care o au companiile modificate genetic faţă de agricultori. Monsanto a reuşit chiar să trimită la închisoare un fermier american care păstrase seminţele culturilor modificate genetic. Conform contractelor semnate de agricultori, seminţele sunt proprietatea companiilor de inginerie genetică, iar agricultorii au voie să păstreze doar recoltele.
Business Club