Norvegia, între turism și schimbări climatice. Ce înseamnă vacanțele arctice pentru localnici?
Nicăieri nu sunt perturbările climatice mai evidente decât în Svalbard, Norvegia. Conform unui raport al Agenţiei de mediu norvegiene, acest arhipelag se încălzeşte mai rapid decât tot restul lumii. Şi, pe măsură ce gheaţa arctică se topeşte, agenţiile de turism le oferă turiştilor o ultimă privire asupra acestor imaculate peisaje hibernale. Însă vasele de croazieră pe care vin aceştia nu fac decât să accelereze problema. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Un alt vapor de croazieră soseşte, la amiază. Şi un puhoi de turişti se revarsă în Longyearbyen, cea mai mare aşezare din arhipelagul Svalbard. Ei au venit în căutarea unei mici aventuri pentru albumele lor de fotografii şi după suveniruri din regiunea arctică.
Dar Hilde Røsvik, redactor-şef al ziarului local, nu e deloc fericită să vadă atât de mulţi turişti. Aceştia pot fi o adevărată pacoste.
„Pe localnici îi deranjează când turiştii se apropie de case şi se uită pe geam sau dacă fac poze prea de aproape. Nu ne place sentimentul că suntem nişte curiozităţi în propriul nostru oraş. Noi trăim aici”, spune Hilde Røsvik, redactor-şef la săptămânalul Svalbardposten.
Cu toate astea, localnicii sunt gata să suporte destul de multe de la turiştii dispuşi să cheltuiască. Vacanţele arctice sunt o perspectivă de afaceri pentru viitor.
„Există loc pentru dezvoltare, dar nu neapărat pe perioada verii. Aşa că încercăm să încurajăm turismul pe tot parcursul anului şi să facem vapoarele de croazieră să stea mai mult, atunci când opresc aici”, spune Eva Britt Kornfeldt, de la agenţia de turism Svalbard.
Fiordul nu mai îngheață, pământul suge apa ca un burete, pantele o iau la vale
Longyearbyen a trebuit să se reinventeze. A fost construit pe baza extracţiei de cărbune. Dar zilele acelea aproape că au apus. Iar oamenii simt că aici schimbările climatice sunt o ameninţare reală. În prezent, plouă mai mult şi ninge mai rar. Pământul suge apa ca un burete. Şi, în cele din urmă, pantele abrupte o iau la vale.
Odinioară, aici, la marginea oraşului, erau case. În 2015, au fost îngropate de o avalanşă. Doi oameni şi-au pierdut viaţa.
Acum, se fac planuri pentru mutarea micului cimitir de la vest de Longyearbyen. Cea mai recentă alunecare de teren, din iunie 2018, a trecut cu foarte puţin pe lângă el.
„A trebuit să consolidăm temeliile bisericii. Fundaţia trebuia să fie mai sigură. Aşa că, desigur, adevăratul sentiment de nesiguranţă rezidă în faptul că nu ştim cum va arăta viaţa aici peste câţiva ani. Şi presupun că nesiguranţa ne face viaţa foarte grea”, spune preotul Ivar Smedsrød.
Christiane Hübner şi familia ei locuiau chiar pe ţărm, dar au trebuit să se mute. Fiordul nu prea mai are gheaţă pe timpul iernii, aşa că vânturile izbesc valurile de mal.
„Fiordul n-a mai îngheţat de ceva vreme. Înainte, îl puteam traversa cu snowmobilul, dar acum nu se mai poate. Şi se vede foarte clar cât de mult s-au mişcorat gheţarii”, spune Christiane Hübner.
Temeri despre viitor. Peisajul hibernal ar putea dispărea
Pe Christiane Hübner viitorul o îngrijorează. Temerile ei sunt împărtăşite de un grup de cercetători din toată lumea, veniţi într-o excursie în pustietatea sălbatică a fiordului Dickson, la 60 de kilometri nord de Longyearbyen.
„Ne aşteptăm ca speciile adaptate la condiţii climatice mai calde să aibă o mare şansă de a rezista. Cred deci că speciile care suferă cu adevărat vor fi cele care trăiesc la Polul Nord şi în apropierea lui, adaptate la condiţiile de acolo. Acelea care nu au unde să se ducă”, explică Pernille Bronken Eidesen, biolog.
Oamenii de ştiinţă nu pot prezice exact cât de rapid vor afecta schimbările climatice sensibilul ecosistem din zona arctică. Însă feericul peisaj hibernal care ar fi trebuit să atragă mulţi turişti pe Svalbard în viitor ar putea dispărea treptat.
O altă părere: dezbaterea despre criza climatică este exagerată, omul se va adapta
Robert Johansen e şi el îngrijorat - are nevoie de clienţi. El produce bere pentru pub-urile şi hotelurile din Longyearbyen, în cea mai nordică fabrică de bere din lume. El consideră că dezbaterea asupra crizei climatice este exagerată. Spune că, într-un final, se găseşte întotdeauna o rezolvare.
„E 90 la sută corect: Suntem aproape de sfârşit. Şi nu e bine doar să vorbeşti la nesfârşit pe marginea acestui subiect. Noi suntem nişte supravieţuitori. Fiinţele umane sunt supravieţuitoare. Deci cred că trebuie să ne străduim să trecem prin asta”, îndeamnă Robert Johansen.
Dar cum va arăta Svalbard atunci? Şi cum se va schimba viaţa în arhipelag? Hilde Røsvik crede că pentru Longyearbyben se vor deschide, în viitor, noi oportunităţi.
„În domeniul cercetării, de exemplu. Asta e una dintre posibilităţi, pentru noi. E un loc bun pentru experimente. Longyearbyen e doar un orăşel mic, dar are multe posibilităţi, pe lângă turismul cu vapoare de croazieră”, este de părere Hilde Røsvik, redactor-şef Svalbardposten.
Vaporul pleacă din nou în larg. Turiştii iau cu ei impresiile de pe Svalbard.
Iar localnicii rămân să se gândească la cea mai bună cale din trecut către viitor şi la ce noi provocări le rezervă acest viitor.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
