De ce vremea în această primăvară este mai rece decât de obicei?
Vremea din luna mai va fi mai ploioasă și mai rece decât de obicei, în special în zona de nord a României. Acolo, la începutul lunii viitoare, temperaturile vor ajunge la maximum 14 grade Celsius. Și după jumătatea lunii va fi mai rece ca de obicei, arată prognoza, cu temperaturi ce se pot opri la 12 grade.
Toate acestea se întâmplă în condițiile în care 2020 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată în Europa. Anul trecut, temperatura medie a depăşit cu 0,4 grade Celsius temperatura medie a următorilor cinci ani cei mai călduroşi, toţi din ultimul deceniu. Cel mai mult s-au încălzit zonele arctice din Siberia, un record absolut, cu 4,3 grade Celsius peste medie.
Schimbarea climei este tot mai evidentă de la un an la altul.
„E posibil să avem o lună mai mai rece în nord-centru și cu valori mai apropiate de normal în restul țării, dar ce observăm este că, după această iarnă, am avut într-adevăr manifestări climatice în lunile de primăvară cu care am fost surprinși. Explicația, pe de o parte, este legată de variabilitatea naturală, dar pe de altă parte, încălzirea globală poate să aducă anumite nuanțe și aici vorbim de ce se întâmplă în Arctica. Încălzirea Arcticii se face cam de trei ori mai rapid decât media globală. Or, lucrul acesta aduce perturbări în transferul de căldură și umiditate între latitudinile înalte și cele medii și joase și atunci se produc perturbații în tiparele vremii”, a explicat la Digi24 Roxana Bojariu, climatolog.
Vor mai fi patru anotimpuri?
„Regiunea aceea arctică, unde am avut în iarnă zone unde gheața nu a mai acoperit oceanul, a fost foarte importantă pentru circulația atmosferică de iarnă. Blocuri de gheață desprinse care plutesc în apa oceanului am avut în emisfera nordică, dar și în cea sudică. Acest dezechilibru duce la perturbații în care avem de-a face cu incursiuni de aer foarte rece, dinspre Arctica spre latitudinile joase și invers, în regiunile vecine, aerul foarte cald ajunge în zona arctică și încălzirea e datorată inclusiv curenților oceanici, care duc apă mult mai caldă spre zona Oceanului Înghețat. E un complex de factori care accelerează foarte mult schimbarea în Arctica și asta ne afectează și pe noi. Ne-a afectat în iarnă, iar ce s-a întâmplat în iarnă a avut inclusiv efecte pentru primăvară”, a explicat climatologul.
Totuși, Roxana Bojariu exclude ipoteza că am putea ajunge la numai două anotimpuri, dar avertizează că toate anotimpurile se vor schimba.
Mersul în ritm de patru anotimpuri este dat de poziția noastră pe glob - la latitudinile medii -, pe de o parte, și pe de altă parte, la modul mai general, de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Înclinarea aceasta variază și poate duce la modificări în felul în care anotimpurile se profilează, numai că aceste modificări au loc pe un interval de zeci de mii de ani. Or, noi, acum, avem parametri orbitali constanți, practic înclinarea e constantă și nu avem modificări în structura de patru anotimpuri. În schimb, se modifică anotimpurile - durata lor și caracteristicile lor, dacă le comparăm cu ce era înainte cu câteva decenii, a arătat Roxana Bojariu.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
