Povestea „Bestiei din Est”. Cum s-au inversat cele două vortexuri polare și la ce să ne așteptăm în privința vremii
Încălzirea climei a adus perturbări în transportul obișnuit al curenților de aer. Acum, aceste transporturi leagă mult prea mult „frigiderul arctic” de „cuptorul tropical” și de aceea apar fenomenele extreme și variațiile meteorologice pe care le suferă o aceeași regiune într-un interval scurt de timp, a explicat la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.
Ne confruntăm în prezent cu dereglări meteorologice la nivelul întregii emisfere nordice și am simțit și noi, în România, efectul acestor perturbații.
Am avut un transport de aer rece din Arctica, venit pe fondul unei perioade calde, și de aceea au fost diferențe chiar și de 20 de grade în decurs de o zi, poate chiar mai puțin, în unele locuri. Este o situație cu totul ieșită din comun, iar efectul a fost tocmai acest contrast termic, o situație în care stresul asupra organismului uman este destul de mare, inclusiv cu impact asupra imunității, a explicat, duminică seara, la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.
„Bestia din Est” se deplasează către sud
Mai întâi, au fost „atacate” de această „Bestie din Est” zonele din vestul și nord-vestul Europei. Este, practic, o circulație atipică, în condițiile în care în mod normal avem o circulație atmosferică dinspre vest spre est, aducând aerul de deasupra Oceanului Atlantic pe continent. Aceste zone din vest-nord-vest au avut acum de-a face cu o inversare și cu o pătrundere dinspre nord-estul continentului și din Arctica a aerului acesta foarte rece.
Tamisa a înghețat pe porțiuni, iar lucrul acesta se întâmplă cam la 60 de ani o dată. În 1963, de pildă, a înghețat cu totul Tamisa. Zilele acestea s-a patinat pe canalele din Amsterdam, aducându-ne aminte de acea „mică epocă glaciară”, cum era numită perioada de până la începutul secolului al XIX-lea.
Acum, tendința este ca aceste efecte ale aerului arctic, rece, să se deplaseze spre centrul și sud-estul continentului, de aceea și noi am intrat în zona aceasta de impact.
Avem o Groenlandă foarte caldă
Cel puțin și săptămâna aceasta vom mai avea temperaturi scăzute, suntem încă pe codul galben, dar temperaturile scăzute vor fi în continuare în atenția meteorologilor și s-ar putea să apară actualizări ale codului.
Lucrurile nu se întâmplă însă numai în România și în Europa, ci și în America de Nord, și în est, în Siberia.
În schimb, avem o Groenlandă foarte caldă și un aer cald care este transportat pe direcția Groenlandei și mai departe, peste Pol. Această perturbație, în care avem o zonă arctică mai caldă, modifică și felul în care se face transferul de căldură și umiditate inclusiv pe continentul european.
Ca urmare, și în această săptămână vom avea temperaturi scăzute, dar dinamica este intensă și va trebui să urmărim actualizările pe temperatură, dar și avertizările de tip nowcasting, care ne pot preciza fenomenele extreme mult mai bine. Strat mare de zăpadă este la munte, în zonele înalte, dar și în nord-estul țării, la Botoșani.
De ce nu ninge în România
Ninsoarea depinde foarte mult și de transportul de umiditate pe care ciclonii mediteraneeni, de exemplu, îl fac. Este explicația pentru care a nins foarte mult în Grecia zilele acestea. La noi, cu excepția zonelor montane, nu au fost precipitații abundente și asta se explică și prin faptul că acești cicloni mediteraneeni lasă mare parte din precipitații, sub formă de zăpadă, până să ajungă la noi, care suntem mai la nord. Uneori, însă, am avut și noi precipitații abundente. În faimoasa iarnă din 1954, în februarie, am avut strat de zăpadă troienită și de 5 metri.
Fenomene extreme vom avea în toate anotimpurile, iar episodic pot apărea surprize. În 2017, am avut viscol pe Moldova în a doua jumătate a lunii aprilie și am avut zăpadă inclusiv în zonele joase din Moldova. Din păcate, aceste fenomene extreme vor puncta în toate anotimpurile și va trebui să urmărim cu mare atenție ce se întâmplă, ca să putem să ne pregătim.
De ce e o iarnă ieșită din tipare
Avem de-a face cu o iarnă ieșită din tipar, cel puțin nu așa cum eram noi obișnuiți cu mai multe decenii în urmă. Este ieșită din tipar pentru că, în mod normal, avem un alt tip de circulație atmosferică predominantă.
În iarna aceasta, au predominat cele pe direcția nord-sud și aceeași regiune s-a putut afla o perioadă pe partea unde transportul se făcea dinspre sud spre nord - și atunci avea temperaturi mult peste ceea ce ar fi normal -, iar altele, vecine, aveau direcția predominantă dinspre nord spre sud, cu temperaturi mult mai scăzute decât în mod obișnuit.
Pe de altă parte, aceeași zonă putea să se afle în timp pe una sau alta din aceste transporturi - fie dinspre nord, și atunci avea temperaturi mai scăzute, fie dinspre sud.
Aceste transporturi care leagă mult prea mult frigiderul arctic cu cuptorul tropical nu prevalau în mod obișnuit acum mai multe decenii.
Exista acea circulație care ținea aerul rece deasupra Polului, iar pe zona continentală erau sistemele de vreme care veneau pe direcția dinspre vest spre est.
Ce s-a întâmplat la începutul lunii ianuarie
Aceasta este particularitate și ea poate fi legată de încălzirea globală, prin Arctica. De ce? Pentru că Arctica se încălzește de două ori și ceva mai mult și mai repede decât media globală și atunci apare dezechilibrul cu zona tropicală, ai aceste pătrunderi de aer, aceste perturbații în curenții aceia care înconjoară Polul și care de obicei țin aerul rece deasupra Polului atât în apropierea suprafeței terestre, dar și la altitudini mai mari.
La începutul lunii ianuarie am avut o încălzire a atmosferei la înălțime foarte mare, deasupra Polului, care a perturbat inclusiv acești curenți de aer care țineau aerul rece deasupra. Și deși s-a produs această încălzire foarte sus, pentru că iarna sunt condiții speciale de dinamică a atmosferei, a existat un cuplaj care a dus aceste anomalii până la sol, anomalii de circulație ce au făcut să avem inclusiv această componentă denumită popular de britanici „Bestia din Est”.
Deci, în loc să fie dinspre vest spre est, Bestia vine din est. Cam aceasta este povestea vortexului polar sau a celor două vortexuri polare din iarna aceasta - cel de sus și cel de la suprafață -, care sunt cuplate.
La ce ne-am putea aștepta în iernile viitoare?
Astfel de episoade, deși sunt episoade cu iarnă severă, vor mai fi, inclusiv, în condițiile încălzirii globale, spre sfârșitul secolului, atunci când semnalul încălzirii e mai accentuat. Totuși, media va fi dată de acele episoade mult mai calde, pentru că am avut și așa ceva.
Grecia, acoperită acum cu zăpadă, avea în urmă cu doar câteva săptămâni temperaturi de 20 și ceva de grade, oamenii deja făceau baie în mare. În Turcia, tot așa, acum o lună, o lună și ceva, au fost temperaturi foarte mari. Spania a avut zăpezi extraordinar de mari, cod roșu, dar acum are temperaturi mai ridicate.
Dacă per total se poate spune că temperatura medie de iarnă va avea și ea o tendință de creștere, în spatele acestei tendințe de creștere vor sta fluctuații foarte mari, în care vor predomina perioadele cu temperaturi mai mari decât în mod obișnuit, care vor da această tentă de creștere, dar vor fi și episoade, chiar dacă limitate în timp, cu condiții foarte severe de iarnă.
Mediile nu spun povestea întreagă. În spatele lor se află fenomele extreme
Această trecere de la un regim la altul, regimuri contrastante, din păcate, va fi ceva ce va caracteriza de-acum încolo. Variabilitatea aceasta se pare că va crește și mai mult. Însă per total, va fi o tendință de creștere. Numai că mediile niciodată nu ne spun povestea întreagă. În spatele mediilor, inclusiv a celor care cresc, se află fenomenele extreme, pentru că schimbarea climei nu aduce o încălzire graduală nici în spațiu, nici în timp, ci o modificare totală a modului în care se face schimbul de căldură și umiditate.
E o iarnă deosebită anul acesta și sigur va fi model de studiu în cărți, vom vedea că se întâmplă și vom ști mai bine după analize cam cum vor fi iernile viitoare. Mediile de temperatură știm că sunt în creștere, dar ele nu spun totul, trebuie să vedem și cum se modifică tiparele vremii în fiecare anotimp în condițiile schimbării climei. Toate aceste lucruri au și o nuanță locală, pentru că factorii locali vin și amplifică sau diminuează aceste efecte de scară mare.
Important este să aducem cât mai multe informații, în așa fel încât să ne pregătim, să ne adaptăm și să facem față provocărilor climei, a conchis climatologul Roxana Bojariu.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
