VIDEO. Cum arătau anotimpurile odinioară? Recordurile iernilor din România
Deja toată lumea este de acord că anotimpurile nu mai sunt cum le știam odinioară. Unii spun că, de fapt, nu mai avem anotimpuri de câțiva ani. Când vom mai avea zăpadă de Crăciun? De ani de zile, în septembrie e vară!
Cât de des ați auzit aceste observații în jurul dumneavoastră? Foarte des, mai ales în ultimii ani, iar ceea ce singuri am realizat e confirmat de meteorologi: anotimpurile s-au schimbat! Nu, nu le desființează nimeni, vor fi tot patru, dar asistăm la o defazare a ciclurilor naturale. Așa am ajuns ca iarna să avem temperaturile unei zile de vară și primăvara să ne trezim cu nămeți și ger. Schimbarea anotimpurilor nu se produce doar în România, ci e o tendință pe toată planeta, iar cauza e încălzirea globală.
Imagini în oglindă. Iarna în București la interval de 66 de ani
Vă propunem niște imagini grăitoare. Aceași lună, același oraș. 66 de ani distanță și o diferență de 40 de grade Celsius. În plus.
Pentru tinerii și copiii de azi, imaginile de la Marele Viscol din februarie 1954 par scene de film, nu realitate. Schimbările climatice produse de atunci au modificat radical peisajul anotimpurilor. Zăpada nu mai apare după calendar, la început de iarnă, iar în luna lui Gerar, temperaturile sunt uneori de primăvară.
„Era zăpada până la nivelul tramvaiului. Acum, la vârsta mea octogenară, încerc să mă acomodez la schimbările meteo. Fac mișcare în fiecare zi, mă plimb”, povestește un bucureștean.
Acesta este și sfatul specialiștilor. Să învățăm să ne acomodăm nu doar la vremuri, ci și la vreme.
Și ca să vedem cât de mari sunt schimbările produse în timp, am ales două exemple. Extreme, ce-i drept, dar care ilustrează perfect tendința de creștere a temperaturii. Februarie 1954 - februarie 2020. Dacă în februarie '54, temperaturile scădeau în București sub 25 de grade Celsius, în februarie anul acesta au ajuns până la 20 de grade. Iată cum arăta vremea la început de an.
Ana-Maria Tuică, jurnalist Digi24, relata din București la 2 februarie 2020: „Temperaturile foarte ridicate din ultima perioadă i-au scos pe bucureșteni din casă cu mic, cu mare. Meteorologii spun, însă că este ultima zi frumoasă cu temperaturi de primăvară, pentru că de săptămâna viitoare vor reveni la normalul acestei perioade”.
Marele Viscol din 1954. Cel mai mare strat de zăpadă din istoria măsurătorilor în România
Normalul acestei perioade este însă diferit față de acum mai bine de 6 decenii. Iarna din februarie 1954 a adus cel mai mare strat de zăpadă din istoria măsurătorilor în România. Troienele au ajuns și la 5 metri, inclusiv în Capitală.
În februarie 2020, prima și singura dată a nins la începutul lunii. Stratul de zăpadă abia dacă a atins 15 centimetri.
Prima săptămână din februarie 1954, rămasă în istorie drept Marele Viscol, a blocat România. Vântul care a suflat cu viteză record de 126 km/h în București a format munți de zăpadă. Tramvaiele au fost îngropate zile la rând în mormane de zăpadă. În arhive au rămas imagini deja celebre cu oamenii care au ieșit pe străzi să ajute armata la deszăpezire.
Ierni ca în 1954 probabil că nu vom mai vedea în România. Sperăm doar să avem mai multă zăpadă. Dar asta ține în mare măsură și de noi. Pentru că încălzirea globală este cea care a bulversat anotimpurile, iar de asta suntem responsabili cu toții.
Cele mai grele ierni în România
În 1941-1942 a fost cea mai geroasă iarnă:
- minima absolută: minus 38,5ºC la Bod, lângă Brașov, pe 25 ianuarie
- temperaturi sub minus 30ºC la 27 de stații meteo, pe 25 ianuarie
- record de frig în București: minus 32,2ºC
1954 - cel mai puternic viscol, denumit „Marele Viscol”:
- cel mai gros strat de zăpadă: 173 cm la Călărași
- troiene de 5 metri în sud-est
- cantitate de zăpadă record: 115,9 l/mp în 24 de ore
- viteză-record a vântului: 126 km/oră
1995-1996 - cea mai lungă iarnă
- 4 nov. - 16 aprilie
- stratul de zăpadă s-a menținut 170 de zile
Cele mai friguroase primăveri
MINIMA ABSOLUTĂ A LUNII MARTIE
Întorsura Buzăului, 1940: minus 31,4ºC
MINIMA ABSOLUTĂ A LUNII APRILIE
Vf. Omu, 1940: minus 26ºC
MINIMA ABSOLUTĂ A LUNII MAI
Vf. Omu, 1940: minus 16ºC
Cele mai călduroase ierni
MAXIMA ABSOLUTĂ A LUNII DECEMBRIE
Câmpina, 5 decembrie 1985: 23,4ºC
MAXIMA ABSOLUTĂ A LUNII IANUARIE
Oravița, 2001: 22,2ºC
MAXIMA ABSOLUTĂ A LUNII FEBRUARIE
Medgidia, 1995: 26ºC
Furtuna secolului. Marele viscol din SUA din 1949
În 1949, o furtună de zăpadă ca nicio alta până atunci s-a abătut asupra statelor americane Wyoming, Nebraska și Dakota. Timp de peste două luni, frigul pătrunzător, ninsorile abundente și viscolul care a bătut cu peste 100 de kilometri au creionat un peisaj de coșmar. 80 de oameni au pierit atunci. Orașe întregi au fost îngropate în zăpadă, nămeți de până la nouă metri au acoperit ținuturile și mii de animale au murit înghețate.
În după-amiaza zilei de duminică, 2 ianuarie 1949, un front atmosferic arctic neașteptat a coborât din Canada și a intrat în contact cu un front umed care venea din sud. A luat naștere, astfel, un fenomen meteo uriaș, care a afectat mai multe state.
Iată mărturiile unora dintre supraviețuitorii „furtunii secolului”:
„Vântul a început să bată pe la 4 după-amiaza, a început să ningă și nu am mai văzut soarele până pe 5 ianuarie”.
„Rafalele de peste 96 km/h au format pe alocuri troiene între 6 și 9 metri”.
„Era atât de frig, încât te sufocai pur și simplu”.
„Cel mai mult îmi amintesc vântul...bătea întruna și era atât de frig...”
Recordurile de până atunci legate de vânt, frig și zăpezi cădeau ca piesele de domino. Nimeni nu mai trăise o asemenea iarnă.
„Am stat înzăpeziți 9 săptămâni până când a venit cineva să ne salveze”.
„Animalele stăteau cu capul plecat, fiindcă sub bărbie se formaseră țurțuri, care uneau pur și simplu bărbia cu solul”.
„Nu se compară nimic cu viscolul din 1949”.
Trenurile pur și simplu nu mai puteau înainta, iar mulți pasageri au murit așteptând să fie salvați.
„Totul era acoperit de zăpadă, nu se mai vedeau clădirile, nu se mișca nicio mașină, toate erau acoperite”.
Rămâne în istoria Wyoming-ului drept un eveniment care se petrece o dată la 100 de ani, deoarece combină elemente precum surpriză și ferocitate.
Viscolul din `49 a doborât barierele sociale. Bogați și săraci, funcționari guvernamentali și civili deopotrivă și-au unit forțele pentru binele tuturor.
„Toată lumea știa pe toată lumea și, indiferent ce se întâmpla, atunci când cineva avea probleme, toată lumea sărea în ajutor. Erau oameni buni”...
Despre cum s-au schimbat anotimpurile si cât de mult ne influențează schimbările climatice viața și sănătatea puteți afla urmărind discuția cu Roxana Bojariu - climatolog și Bogdan Antonescu - expert fenomene meteo extreme din emisiunea „Planeta ești tu!”:
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
