Metoda neobișnuită, ignorată până acum, prin care oamenii de știință cred că pot salva Marea Barieră de Corali

Marea Barieră de Corali din Australia, o comoară a naturii inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, ar putea fi compromisă pe vecie din cauza schimbărilor climatice. Oamenii de știință încearcă de ani de zile să găsească o soluție de salvare a recifului, iar cel mai recent plan are la bază o tehnologie atipică de intervenție.

Tehnologia? Ingineria genetică. Mai precis, instrumentul de editare genetică CRISPR-Cas9.

Cercetătorii au descoperit că genele larvelor de corali pot fi editate genetic. Acest lucru ar putea arăta care gene dintr-un coral sunt sensibile la schimbările climatice și care sunt acele gene de rezistență din structura celenteratei.

Concluziile cercetării au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Philip Cleves, cercetător al Universității Stanford și unul dintre autorii studiului, spune că toate cercetările de până în prezent au ocolit „baza genetică” a problemei. „Nu știm care gene sunt implicate în albirea coralilor sau în alte aspecte ale biologiei coralilor, cum ar fi formarea scheletului sau creșterea”, a explicat Cleves pentru Newsweek.

Poate că anumite specii de corali sunt „înzestrate” genetic ca să poată supraviețui în ape calde, a adăugat cercetătorul.

În acest studiu, Cleves și colegii săi au editat trei gene. Două dintre ele au făcut coralul să „strălucească”, schimbându-și culoarea în verde și roșu, iar apoi cercetătorii au reușit să „oprească” această fluorescență. Cealaltă genă, subliniază Philip Cleves, numită FGF1a, ar putea fi asociată cu „dezvoltarea puilor de corali”.

Tehnologia CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats) a fost descoperită la începutul anilor 1990, iar în 1997 a fost folosită în premieră – în cadrul unor experimente biochimice. Acest instrument de inginerie genetică avea să devină în scurt timp cea mai populară metodă de editare genetică în domenii precum agricultura și microbiologia.

Oamenii de știință prezic că, îmbunătățit, acest instrument ar putea transforma complet ecosistemul nostru, schimbând radical societățile umane.

CRISPR funcționează prin direcționarea unei enzime numite Cas într-un anumit punct al structurii ADN. Cas „taie” apoi ADN-ul. Odată tăiat ADN-ul, celula nu va folosi gena pentru a produce o proteină, ci se va comporta ca și cum gena nu se află acolo.

Regiuni importante ale Marii Bariere de Corali din Australia au fost, literalmente, fierte până la distrugere în urma valurilor de căldură.

Peste o mie de kilometri din zona cea mai nordică a Barierei de Corali cu o lungime de 2.300 de kilometri de pe coasta nord-estică a Australiei au fost distruse din cauza episoadelor de încălzire a apelor, în anul 2016 şi 2017, au descoperit cercetătorii australieni.

Înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe aproximativ 348.000 de kilometri pătraţi de-a lungul coastei australiene şi reprezintă cel mai mare ansamblu coralifer din lume.

Încălzirea apelor a ucis aproape jumătate dintre coralii din apele de mică adâncime din cele două treimi nordice ale Marii Bariere de Corali ca urmare a procesului continuu de albire din ultimii doi ani.